• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
În imperiul egalităţii: comunismul şi destinul intelectual
În imperiul egalităţii: comunismul şi  destinul intelectual
Home
Cultura

În imperiul egalităţii: comunismul şi destinul intelectual

July 26th, 2019 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Dintre toate credinţele care aspiră la mântuirea terestră în secolul trecut, comunismul posedă, în cel mai înalt grad, vocaţia expansiunii la scară universală. Acolo unde fascismul generic oferă exaltarea autohtonismului şi a primatului etnic, comunismul promite, în numele ştiinţei şi al umanismului integral, sfârşitul istoriei, prin înlăturarea contradicţiilor generate de inegalităţile sociale şi rasiale. Vocaţia sa de biserică a întregii umanităţi este afirmată, ca parte a crezului său mesianic.

În această biserică, intelectualul este un sacerdot: misiunea lui nu este doar să creadă, ci să se dedice ţelului de a apăra dogma eliberatoare. Înregimentat în partid, intelectualul este deposedat de spiritul critic, primind, în schimb, şansa de a se confunda cu misiunea prometeică de eliberare a popoarelor din cătuşele sclaviei. Fidelitatea este condiţia fără de care această convertire rămâne un fapt irevelant.

Pentru intelectual, adeziunea la comunism impune două exigenţe imposibil de separat: loialitatea faţă de Uniunea Sovietică şi loialitatea faţă de partid. Între cele două nu poate exista nici un fel de conflict, de vreme ce cauza comunistă se confundă cu cauza apărării primului stat al muncitorilor şi ţăranilor din istorie. În clipa în care una dintre aceste două temelii ale credinţei este afectată, participarea entuziastă lasă loc îndoielii , dezvrăjirii şi despărţirii.

“The god that failed”, cartea editată de Richard Crossman, este, la mai mult de jumătate de secol de la publicarea ei,una dintre fotografiile de grup în care se poate regăsi acest drum al descoperirii lucidităţii, prin ieşirea din imperiul de orbire voluntară al utopiei. Pentru fiecare dintre vocile care participă la acest efort de introspecţie, de la Koestler la Ignazio Silone şi de la Richard Wright şi André Gide până la Stephen Spender sau Louis Fischer, relaţia cu partidul este cea în funcţie de care se defineşte proiectul însuşi al speranţei utopice. Seducţia comunismului este seducţia pe care o exercită, asupra intelectualului, promisiunea egalităţii: dificultatea ieşirii din cercul de cretă caucazian al mistificării ideologice ţine de puterea, unică, pe care o deţine dogma, ca întruchipare a adevărului ce eliberează şi conferă certitudini.

Zeitatea la care se inchină intelectualul comunist îşi devoră, cu ferocitate, credincioşii. În fiecare dintre partidele comuniste la care aderă europenii sau americanii, logica epurărilor şi a centralismului democratic funcţionează impecabil. Leninismul şi stalinismul migrează până în Occident, acolo unde modelează un univers reglat de aceleaşi porniri ale suspiciunii şi intoleranţei . Rubiconul este trecut, de fiecare dintre aceşti intelectuali, în momentul în care apare refuzul de a accepta , dincolo de dovezi şi împotriva evidenţelor. Adevărul partidului. Între realitatea sordidă a dictaturii ori a complicităţii şi perfecţiunea de cristal a Utopiei, opţiunea este cât se poate de clară. Îndoiala este o erezie. Partidele afiliate la Comintern sunt spaţii în care reflexele totalitare acţionează , ireproşabil.

Credinţa în comunism şi în URSS este legată de parcursul istoriei, astfel cum este el citit dialectic. Cedările de parcurs sunt raportate, inevitabil, la măreţia viitorului promis: angrenajul propagandei este hrănit de combustibilul speranţei mereu reînnoite. Războiul din Spania este una dintre ocaziile în care himera comunistă se regenerează prin antifascism. Crima unor Orwell, Koestler sau Spender este aceea de a vedea ceea ce privirile lui Malraux sau Hemingway refuză să vadă. Republica spaniolă este laboratorul în care stalinizarea este în plin avânt, dând naştere unui regim de democraţie populară care suprimă libertăţile , manipulând solidaritatea internaţională.

Despărţirea de comunism este, pentru cel care a aderat, asumarea unei condiţii a singurătaţii şi a stigmatizării. Parăsirea imperiului egalităţii este denunţată ca un act de trădare. Comunismul internaţional deţine ştiinţa campaniilor globale de demascare a ereticilor. Intelectualul dezvrăjit este reacţionarul ce participă la alianţa imperialistă. Până la capăt, umanitatea progresistă a ales , intre Aragon şi Koestler, pe pontiful stalinismului francez. Orbirea a fost şi este , pentru fidelii utopiei, premiza însăşi a mântuirii.

  • Tags
  • comunism
  • intelectual
  • utopie

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Tudorel Urian Prezidențiale
Previous article Mircea Mihăieș. Tratat de sufocare
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane
January 27th, 2021

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent
January 26th, 2021

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu
January 20th, 2021

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust Cultură

Câteva fragmente din „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust

Jan 28th, 2021
Roger Caillois este un ghid mai bun pentru înțelegerea fundației sacre a Vestului decât Giorgio Agamben Cultură

Roger Caillois este un ghid mai bun pentru înțelegerea fundației sacre a Vestului decât Giorgio Agamben

Jan 28th, 2021
Adrian Papahagi: Despre naționalism Debate

Adrian Papahagi: Despre naționalism

Jan 28th, 2021
D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane Cultura

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane

Jan 27th, 2021
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.