• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Încolonare şi masificare în era digitală
Încolonare şi masificare în era digitală
Home
Cultura

Încolonare şi masificare în era digitală

June 17th, 2020 [ Ioan Stanomir ] [ Ioan Stanomir ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ceea ce dictaturile veacului trecut au detestat cu pasiune şi au încercat să elimine, prin represiune, cenzură şi exterminare fizică, a fost însăşi gândirea creatoare ca manifestare insurgentă şi liberă a personalităţii umane, neconstrânse de normativul implacabil al ideologiei. Ceea ce dictaturile veacului trecut au încercat să edifice a fost o societate monolitic㸠în care nimic nu se putea sustrage controlului pe care îl exercita raţiunea partinică : arta avea de ales între supunere şi dispariţie, între comfortul oferit de statul- părinte şi tăcerea detenţiei ori a exilului interior. Ceea ce dictaturile veacului trecut nu au abandonat niciodată este credinţa în acord cu care unica ordine autentică este aceea a incolonării entuziaste: batalioane de asalt sau miliţii proletare, detaşamentele totalitare au marcat triumful masificării ce cufundă omul în anonimul interşanjabil al grupului manifestând în pas cazon şi ritm de marş revoluţionar. Ceea ce dictaturile veacului trecut au urmărit a fost opera, grandioasă şi sângeroasă, de revoluţionare şi de reîntemeiere a lumii: imperfecţiunea avea să lase loc unei domnii paradisiace a noiii omeniri.

În era digitală fantasmele totalitare sunt parte din cotidianul comunicării. Radicalii de azi duc mai departe aceste ambiţii prometeice: trecutul din care vin este unul al fanatismului şi al militantismului mesianic. În era digitală masificarea şi încolonarea sunt online şi offline: îndoctrinării din spaţiul virtual îi urmează agresivitatea urbană ca semn al asaltului final împotriva capitalismului muribund.

În era digitală pasiunea nivelării intelectuale este redescoperită. Simplificarea pâna la grotesc a limbajului este o mutilare a gândirii înseşi. Lozincile nu se mai înscriu pe gazetele de perete, ci pe paginile de facebook sau de twitter, însă misiunea lor de mobilizare este aceeaşi. Omul erei digitale pare sa fie mişcat de aceeaşi înclinaţie spre apartenenţa la colectivitatea ce îndrumă şi oferă siguranţa adevărurilor absolute. Fanatismul este ecoul încrederii în capacitatea soluţiilor simple de a alunga răul care trăieşte în societatea imperfectă şi păcătoasă în care noii revoluţionari sunt captivi.

Era digitală nu propune nici o inovaţie în economia acestui vocabular al gândirii unice: ea reciclează, cu sentimentul de a fi descoperit sursa adevărului mântuitor. Era digitală predică ignoranţa, pentru că ea duce mai departe un secol XX în care orice cunoaştere în afara ideologiei era denunţată ca reacţionară şi pernicioasă.

Era digitală nu a inventat delaţiunea, căci turnătorii, informatorii şi cenzorii au populat secolul totalitar: Osip Mandelştam plăteşte cu viaţa îndrăzneala de a scrie despre Tiran. Era digitală rafinează şi descentralizează poliţia gândirii, ca instrument al delaţiunii intelectuale. Nu mai există cutii în care scrisorile anonime să se adune, sub ochiul poliţiei politice, de vreme ce un cont poate fi raportat sau o statuie decapitată. Intimidarea se adaptează noului univers tehnologic.

Era digitală este dedicată marilor cauze, cele în numele cărora orice poate fi justificat. În aceasta ea nu este câtuşi de puţin originală: comuniştii fâceau din lupta pentru pace o emblemă a umanismului socialist. Ceea ce contează este să te afli de partea bună a istoriei, căci alternativa este stigmatizarea şi agresiunea. Iar sensul istoriei îl decid, suveran, contemporanii noştri radicali. Arderea cărţilor este înlocuită de ştergerea lor electronică, în vreme ce practica de mutilare critică pe care o exersau asupra clasicilor pontifii realismului socialist din democraţiile populare redevine un semn al corectitudinii intelectuale. Jdanovismul este, în noua era digitală, norma în funcţie de care opera de artă este evaluată. Expoziţiile de artă degenerată ale naziştilor sunt un alt precedent preţios, din care se pot inspira noii comisari ai educării poporului. Arta şi tradiţia trebuie puse în serviciul viitorului luminos.

Era digitală promite ceea ce alte ere au promis, înaintea ei. Iar aceste promisiuni impun, ca şi cele de dinaintea lor,apelul la tirania intelectuală, la conformism şi la domesticirea individului prin intermediul ideologiei. Dincolo de concretul oamenilor se află salvarea omenirii. Nu demnitatea umană a celor discriminaţi, umiliţi şi ucişi contează, ci cauza scrisă cu majusculă.

Libertatea este, în acest timp al noilor încolonări, un semn al rătăcirii, iar apărarea ei un simptom de reacţionarism. Reeducarea şi îndoctrinarea redevin alternativa la spiritul critic: trecutul gândirii unice este prezentul contemporanilor noştri.

  • Tags
  • creație
  • era digitala
  • libertate

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article D. P. Aligica: O observatie privind dezbaterea curenta
Previous article Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele... "Revoluția culturală americană" se răspândește în lume
[ Ioan Stanomir ]

[ Ioan Stanomir ]

IOAN STANOMIR este profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti. Printre volumele publicate se numără Conştiinţa conservatoare: Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută: Patru istorii personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo Mitchievici şi Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008), Spiritul conservator: De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete şi memorie: Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010), Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii: Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul şi pasiunea moderaţiei (Humanitas, 2013), Sfinxul rus: Idei, identităţi şi obsesii (2015), Comunism inc. (alături de Angelo Mitchievici, Humanitas, 2016). Cel mai recent volum al său este un eseu despre Revoluția din Octombrie: Rusia, 1917: Soarele însângerat. Autocrație, revoluție și autoritarism (Humanitas, 2017).

Related Posts

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”
February 19th, 2021

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Despre nefericire în era digitală
February 13th, 2021

Despre nefericire în era digitală

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.