• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
INTERVIU Remus Tanasă, coordonatorul Centrului Russell Kirk România: Trăim un moment istoric ce ar trebui să dea naștere unei mișcări conservatoare nu doar în România, ci și în Europa
INTERVIU Remus Tanasă, coordonatorul Centrului Russell Kirk România: Trăim un moment istoric ce ar trebui să dea naștere unei mișcări conservatoare nu doar în România, ci și în Europa
Home
Interviuri

INTERVIU Remus Tanasă, coordonatorul Centrului Russell Kirk România: Trăim un moment istoric ce ar trebui să dea naștere unei mișcări conservatoare nu doar în România, ci și în Europa

March 4th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Interviuri comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Remus Tanasă a lansat anul trecut Centrul Russell Kirk România. Obiectivul său este promovarea moștenirii intelectuale a filozofului conservator Russell Kirk prin conferințe, evenimente publice, concursuri de eseuri și traduceri în limba română a principalelor opere ale gânditorului politic american.

Deși inițiativa sa este încă la început și puțin cunoscută publicului, scopul său este îndrăzneț. Pe termen lung, Russell Kirk România își propune să formeze o nouă generație conservatoare. Până în acest moment, Centrul Kirk a fost sprijinit de personalități conservatoare autohtone.

Mai jos interviul integral cu Remus Tanasă:

Întrebare: Ce este Russell Kirk Romania?

Răspuns: Russell Kirk România (RKR) constituie o inițiativă lansată și coordonată de mine, cu consimțământul Centrului Russell Kirk din SUA; obiectivul este răspândirea moștenirii intelectuale a lui Russell Kirk (1919-1994) în România, prin popularizarea ideilor și cărților gânditorului nord-american. În acest sens, până acum, au avut loc două dialoguri publice ce i-au avut ca invitați, în ordine cronologică, pe domnii Ioan Stanomir și Teodor Baconschi, ambele evenimente constituind etape de promovare a concursului de eseuri pe care RKR l-a lansat în octombrie 2018, cu ocazia centenarului nașterii lui Russell Kirk; din juriul ce va decide câștigătorii fac parte, pe lângă domnii Ioan Stanomir și Teodor Baconschi deja pomeniți, și domnii Simion-Alexandru Gavriș, Vlad Mureșan, Mihail Neamțu și Theodor Paleologu.

 

Î: De ce este necesar acum Russell Kirk Romania?

R: RKR este necesar pentru că cel mai important intelectual de secol XX al conservatorismului, Russell Kirk, este prea puțin cunoscut publicului autohton. Consider că este nevoie ca cineva să ia inițiativa (dacă nu RKR, oricine este capabil) pentru a traduce în limba română principalele lucrări semnate de Russell Kirk, începând cu cea mai influentă dintre toate, The Conservative Mind: From Burke to Eliot (1953).

În momentul de față, singura traducere a lui Russell Kirk este Imaginația morală, apărută la editura Baroque Books & Arts în 2014, ce nu se mai găsește pe piață, stocul fiind epuizat. Este vorba despre o traducere a tuturor textelor din volumul The Essential Russell Kirk. Selected Essays (editor George A. Panichas, ISI Books, 2007 & 2012), fără acele materiale care tratează istoria SUA, personaje precum Alexis de Tocqueville, T.S. Eliot, John Randolph of Roanke, Paul Elmer More sau Max Picard, și filosofia sau literatura. Scoaterea unor asemenea texte privează cititorul român de o bună parte din moștenirea intelectuală a lui Russell Kirk, autorul nord-american „vorbind” prin și pentru personalitățile mai sus enunțate.

 

Î: Cum arată și prin ce se definește un consevator român?

R: Răspunsul este cumva legat de întrebarea precedentă. RKR este necesar și pentru a face cunoscută și perspectiva lui Russell Kirk asupra conservatorismului. Conform scriitorului nord-american, conservatorismul nu este o ideologie, ci o contra-ideologie, aceasta însemnând că orice direcție conservatoare nu poate avea pretenții universaliste decât din punct de vedere al „lucrurilor permanente”, adică al acelor principii, standarde și instituții validate de testul timpului, descoperite prin testare și eroare sau revelate.

Evoluția fiecărei persoane, societăți sau epoci implică o serie de alegeri făcute în conformitate cu gradul de pătrundere a „lucrurilor permanente”. Aceasta înseamnă că nu există remedii similare pentru două sau mai multe contexte diferite, ci abordări ce angrenează „lucrurile permanente” în diferite doze și nu neapărat în aceeași ordine, în funcție de specificul situației.

Într-un asemenea tablou, conservatorul român caută să armonizeze moștenirea sa spirituală, culturală și civilizațională cu realitatea din teren: un ambient tot mai sceptic și refractar față de spiritualitatea „clasică” (creștinism), un ambient tot mai de-responsabilizant (fuga de datoriile ce diferențiază și alergatul înspre drepturile ce nivelează) și tot mai derutat în ceea ce privește conceptul de libertate ordonată și alegerile geostrategice.

 

Î: Prin ce se distinge conservatorismul de tradiționalism și naționalism, de multe ori cele două din urmă implicând o orientare politică anti-occidentală și pro-rusă?

R: Spre deosebire de tradiționalism și naționalism în sens brut, ce pun în centrul sistemului lor de valori „tradiția” și „națiunea”, conservatorismul se învârte în jurul noțiunii de „familiaritate”, atât pentru un stil de viață sau fel de a fi, cât și pentru un loc sau o comunitate, o pasiune sau un hobby, ba chiar și o bucătărie sau o băutură. A fi conservator înseamnă a prefera cunoscutul în detrimentul nedescoperitului, experiența (înaintașilor) în detrimentul experimentului (livresc). Proverbul adaptat „drumul cunoscut este drumul cel mai scurt” exprimă destul de fidel abodarea conservatoare. Iar dacă vorbim de „experiență”, cea prețuită de conservatori este cea validată de timp prin încercare, eroare și selecționare.

Conservatorii prețuiesc „tradiția” deoarece sunt conștienți că aceasta constituie un fenomen antropologic și cultural ce stabilizează societatea și un mijloc pentru a păstra armonia socială, adesea mai eficient decât legea scrisă; „tradiția” este un instrument, nicidecum produsul final.

Conservatorii prețuiesc și „națiunea” deoarece sunt conștienți că aceasta reprezintă forma de comunitate modernă ce a sprijinit cel mai eficient aplecarea persoanei spre „familiar”. Vorba lui Roger Scruton, națiunea este persoana întâi plural. În ceea ce privește adeziunea la o națiune, cel mai adesea, nu este vorba despre un gest voluntar, ci de unul conjunctural. Conservatorii știu că identitatea persoanelor constituie o problemă de opțiune doar în mică măsură, elementul accidental fiind cel care împinge de la spate până când persoana capătă anumite obișnuințe, deprinde anumite familiarități și își formează loialități. Asemenea intuiție face compatibil conservatorismul cu ideea de națiune, însă doar ca ambianță direcționată pentru a valorifica predispoziția omului pentru „familiar”. Națiunea nu este un scop în sine, ci doar un mijloc ce contribuie la căutarea echilibrului personal și comunitar.

Tradiționalismul și naționalismul implică o orientare politică anti-occidentală doar atunci când se confundă mijloacele cu scopul, propaganda rusească menținând și speculând confuzia, pentru a-și „educa” idioții utili și pentru a-i asmuți împotriva NATO, UE și SUA, diabolizate pentru că permit existența unor idei, ideologii și curente ce erodează fundamentele tradiționalismului și naționalismului. Or, conservatorismul, printre altele, crede în încercare și eroare și, mai ales, crede în libertate.

 

Î: Cum ar trebui să arate o tânără generație conservatoare în România?

R: Tinerele generații de români ar trebui să pornească în aventura conservatorismului intelectual și politic având în minte următoarele:

– conservatorismul nu a fost nicăieri și niciodată un curent monolit, ci un corp de opinii și interese al căror scop este să protejeze „căminul” de intruziunea Leviatanului;

– conservatorii știu că înainte de a privi înspre politică, trebuie să privească înspre cultură și civilizație;

– conservatorii doresc să valorifice acele standarde și instituții naturale sau sociale, pe care omul le-a descoperit sau creat de-a lungul unui proces istoric deloc facil, și care asigură o anumită stabilitate individului și societății;

– conservatorii nu năzuiesc să mențină un anumit statu-quo de dragul statu-quo-ului ori pentru a păstra beneficii pecuniare sau de status social;

– pentru conservatori, politica este „arta posibilului”, nicidecum tribuna demagogiei sau utopiei;

– conservatorii știu că ideea „contractului social” și-a dovedit limitele, de aceea ar trebui pusă în valoare ideea „contractului societății eterne”, adică a acelei legături invizibile dintre morți, vii și nenăscuți.

 

Î: Există pe scena politică europeană acum vreun partid animat de idealurile politice conservatoare?

R: Nu cred că există în acest moment un partid majoritar conservator pe scena politică europeană, ci doar politicieni cu asemenea vederi, putându-i indica, cu anumite rezerve, pe Daniel Hannan și pe Jacob Rees-Mogg (membri ai Partidului Conservator din Marea Britanie). În restul continentului, conservatorii sunt mai aplecați spre creștin-democrație, fapt ce nu ar trebui să ne mire, căci, după cel de-al Doilea Război Mondial, scena europeană continentală a cunoscut puternice partide de factură creștin-democrată, coabitarea celor două curente fiind una de succes, spre deosebire de sfera anglo-saxonă, unde conservatorismul a constituit esența tare.

 

Î: Prin concursul de eseuri pe care Russell Kirk Romania l-a organizat a încercat să încurajeze afirmarea tinerilor conservatori români. Sunteți mulțumit de rezultatele concursului? Credeți că poate fi acesta momentul nașterii unei mișcări conservatoare în România?

R: Având în vedere resursele disponibile pentru a organiza și promova concursul de eseuri, sunt mulțumit de materialele colectate, deși, trebuie precizat, o parte dintre concurenți sunt oameni ce au deja preocupări serioase de filosofie, istorie sau de teorie politică. Cred că trăim un moment istoric ce ar trebui să dea naștere unei mișcări conservatoare, nu doar România, ci și UEuropa având nevoie de un vector conservator capabil să îmbine experiența validată temporal cu neprăvăzutul epocii în care trăim. Concursul este de bun augur, însă fără sprijinul unor personalități deja consacrate și implicarea societății civile, nu este posibilă vreo mișcare conservatoare.

 

Î: Care sunt marile probleme ale României și Europei astăzi?

R: Marile probleme ale României sunt asaltul asupra statului de drept, impostura generalizată și marginalizarea meritului, etatismul și, mai vizibil în ultima vreme, repudierea angajamentelor și alianțelor internaționale.

Problemele Europei sunt obliterarea moștenirii iudeo-creștine, nihilismul schițat prin relativismul moral și materialismul de tip „carpe diam”, precum și lipsa unei voci politice unitare și coerente (fără a suprapune Europa și UE). Dacă ne referim la UE, problema acesteia, pe lângă lipsta vocii diplomatice serioase, este și un centralism exacerbat, ce indică mai degrabă predispoziția spre inginerie socială decât înspre realism politic.

 

Remus Tanasă (n. 1986) este doctor în istorie al Facultății de Istorie din cadrul UAIC Iaşi (2016), titlul tezei sale de doctorat fiind „Influența ideilor mazziniene în spațiul românesc”. Este absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (2008) și al Facultății de Ştiinţe Politice din Perugia, Italia („Universita degli Studi di Perugia”, licenţă-2011, master-2013). Este pasionat de istorie modernă, istorie intelectuală, istoria armenilor și filosofie politică.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Marian Hrișcă. Ce este primăvara, domnule Teodoreanu?
Previous article Dănuț Jemna. Îngrijorează situația demografică a țărilor CEE?
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Amintiri despre Onisifor Ghibu
December 1st, 2020

Amintiri despre Onisifor Ghibu

Ciprian Apetrei. Interviu Laurențiu Stanciu: ”Filosofia este cea mai bună pregătire pentru viaţa de adult”
September 23rd, 2020

Ciprian Apetrei. Interviu Laurențiu Stanciu: ”Filosofia este cea mai bună pregătire pentru viaţa de adult”

Ciprian Apetrei. O inimă cu două tricoloruri.  Interviu cu MARINA ANCA, scriitoare franco-română
August 30th, 2018

Ciprian Apetrei. O inimă cu două tricoloruri. Interviu cu MARINA ANCA, scriitoare franco-română

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

Mar 6th, 2021
Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept Societate

Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept

Mar 6th, 2021
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

Mar 6th, 2021
Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze Filozofie

Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze

Mar 5th, 2021
Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken Filozofie

Câteva fragmente din „Îndurare aspră”, de Sheldon Vanauken

Mar 5th, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.