• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Interviu Teodor Baconschi, fost ambasador la Vatican: „Prezența Papei Francisc în România ne atestă deopotrivă vechimea și viitorul”
Interviu Teodor Baconschi, fost ambasador la Vatican: „Prezența Papei Francisc în România ne atestă deopotrivă vechimea și viitorul”
Home
ALTFEL

Interviu Teodor Baconschi, fost ambasador la Vatican: „Prezența Papei Francisc în România ne atestă deopotrivă vechimea și viitorul”

May 30th, 2019 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

De mâine, timp de trei zile, începe vizita apostolică în România a Sanctităţii Sale Papa Francisc, a doua vizită a unui Suveran Pontif în ultimii 20 de ani. Una dintre cele mai importante părţi ale acestei vizite o reprezintă beatificarea a şapte episcopi greco-catolici morţi sub prigoana comunistă.

L-am invitat la un dialog pe diplomatul Teodor Baconschi, antropolog al religiilor şi fost ambasador al României la Vatican, în mandatul căruia ţara noastră primea, în mai 1999, vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea. Un dialog despre semnificaţia acestor vizite, despre semnificaţia beatificării, despre întâlnirea sa cu Papa Ioan Paul al II-lea, pe care îl consideră „maxima figură a unei cotituri esențiale, fără de care nu m-aș fi putut simți un om liber, în propria țară”.

 

„Să nu subestimăm forța simbolurilor în mersul istoric al lumii”

CV Teodor Baconschi

Carieră

După un doctorat în antropologie religioasă şi istorie comparată a religiilor la Universitatea Paris-Sorbonne (Paris IV, 1995), Teodor Baconschi a urmat studii post-doctorale la New Europe College (Bucureşti, 1996).

1995 – 1997 – director al Editurii Anastasia (1995 -1996)

1997 – redactor-şef în TVR, emisiunea Viaţa spirituală

1997 – 2000 – ambasador al României la Sfântul Scaun, Ordinul Militar Suveran de Malta şi Republica San Marino

2001 – 2002 – director general în Ministerul Afacerilor Externe

2002 – 2004 – ambasador al României în Republica Portugheză

2004 – 2006 – secretar de stat în MAE, pentru afaceri globale

2006 – 2007 – consilier prezidenţial

2007 – 2009 – ambasador al României în Republica Franceză şi Principatul de Monaco

2009 – 2012 – ministru al Afacerilor Externe

Distincţii

A fost distins cu Marea Cruce a Ordinului Pius IX (Vatican), Ordinul Sfintei Agatha (San Marino), Comandor Stella della solidarieta italiana, Cavaler al Ordinului de Merit (Portugalia), Comandor al Legiunii de Onoare (Franţa), Cavaler al Ordinului Serviciu Credincios (România).

Publicaţii

„Le rire des Pères. Essai sur le rire dans la patristique grecque, Desclée de Brouwer”, Paris, 1996 („Râsul Patriarhilor”, Anastasia, 1996, şi Humanitas, 2008); „Iacob şi îngerul”, Anastasia, 1996; „Ispita Binelui. Eseuri despre urbanitatea credinţei”, Anastasia, 1997; „Turn înclinat. Fragmente de arheologie profetică”, Curtea Veche, 1999; „Roma caput mundi” (împreună cu Horia Bernea), Humanitas, 2000; „Pe ce lume trăim”, Editura Pro, 2004; „Insula Cetăţii. Jurnal parizian”, Curtea Veche, 2005; „Despre necunoscut”, Humanitas, 2007; „111 incursiuni în Cotidianul românesc” (ilustraţii de Devis Grebu), Curtea Veche, 2009; „Bisericile de lemn din Maramureş” (album UNESCO), 2010; „Creştinism şi democraţie”, Curtea Veche, 2011; „Legătura de chei. Mărturii diplomatice” (în dialog cu Armand Goşu),Curtea Veche, 2013; Facebook. ”Fabrica de narcisism”, Humanitas, 2015; „Anatomia ratării. Tipuri şi tare din România postcomunistă”, în dialog cu Dan-Liviu Boeriu, Humanitas, 2016; „Cetatea sub asediu. Însemnări despre credinţă, raţiune şi terorism” (Editura Doxologia, 2017); „Fascinaţia tradiţiei. Studii patristice şi de istorie a religiilor”, Editura Lumea, 2017, ”Mic almanah al marilor oameni (pe care i-am cunoscut)”, Polirom, 2018,  „35 de lămuriri în compania lui Laurenţiu-Ciprian Tudor”, Polirom, 2019, şi „Averea bunei educaţii”, Univers, 2019.

(Sursă CV: www.humanitas.ro)

Domnule Teodor Baconschi, care este semnificaţia vizitei Papei Francisc în România?

Papa Francisc a făcut recent un turneu est-european. Ne bucurăm că România – cu o minoritate catolică destul de consistentă – n-a lipsit din program. Spre deosebire de premiera vizitei pontificale de acum două decenii, vom avea acum o vizită pastorală, cu un discret accent ecumenic. Oricum, e un oaspete de seamă, care ne propune „să mergem împreună” (spre o civilizație a iubirii, spre o Europă care nu-și secționează rădăcinile creștine). Mi se pare un îndemn de maximă actualitate și sper să avem inteligența de a-l concretiza.

 

Ce consecinţe estimaţi că va avea sau ar trebui să aibă?

Mi se pare important că rămânem o țară majoritar ortodoxă, dar deschisă spre Occidentul latin, unde s-au instalat milioane de români, și spre modelul democratic al căruia tindem cu toții, dacă avem un simț patriotic nealterat de propaganda național-comunistă. Prezența Papei – urmașul Apostolului Petru – în țara care se declară tradițional evanghelizată de Apostolul Andrei ne atestă deopotrivă vechimea și viitorul. Sunt operațiuni simbolice, însă nu e cazul să subestimăm forța simbolurilor în mersul istoric al lumii. Nu știu câți au recitit discursurile rostite de Ioan Paul al II-lea la București, acum două decenii: era acolo, esențializat, un întreg program de veritabilă renaștere națională, în libertate, respectul demnității umane și vocația conlucrării pentru binele comun. Sunt sigur că Papa Francisc va relua, cu propria retorică, aceste azimuturi naționale pline de înțelepciune.

 

Este o vizită de trei zile, cea mai lungă făcută într-o țară europeană. Cum să interpretăm acest termen atipic?

Ei, suntem o țară mare, importantă geografic și demografic. Dacă Ioan Paul al II-lea a fost cumva nevoit (de gazde) să se limiteze la capitala României, acum urmașul său va merge nestânjenit să-i viziteze pe romano-catolici și greco-catolici acolo unde trăiesc, adică și în Moldova sau Transilvania. Văd aici un semn de normalitate.

 

„Beatificarea onorează eroismul moral în vremuri de prigoană atee”

În timpul vizitei, Papa Francisc va beatifica şapte episcopi greco-catolici care au murit sub prigoana comunistă, în anii 1950-1970, un proces care, de obicei, nu este prezidat de Suveranul Pontif. Ce mesaj transmite astfel Papa Franscisc?

Catolicii sunt foarte riguroși cu dosarele de canonizare, prelucrate până la ultimul detaliu de către Congregația pentru Cauza Sfinților. Dar Papa e cel care, în ultimă instanță, semnează decretele de beatificare. Așa s-a întâmplat și cu cei șapte episcopi martiri, ridicați acum, cum se spune, „la gloria altarelor”.

Mesajul acestei decizii onorează eroismul moral în vremuri de prigoană atee, sub comunism, dă o lecție de pedagogie istorică și face dreptate unor ierarhi care chiar și-au jerftit libertatea și viața, din fidelitate față de Biserica lor.

Vaticanul a beatificat prima dată un român, pe Ioan Valahul, în 1983, pe vremea lui Ioan Paul al II-lea. Acum câțiva ani, am fost invitat și eu la beatificarea Fericitului Vladimir Ghika, o altă mare figură a rezistenței contra tăvălugului bolșevic. Îmi amintesc respectiva ceremonie cu mare emoție.

 

„Moscova se crede a treia Romă. Ambiții lumești, care nu servesc unitatea creștină”

În Bulgaria, Papa a fost primit cu răceală de reprezentanţii Bisericii Ortodoxe…

E o răceală cam… necreștinească, de ce să nu o spunem ? Ea se explică pesemne prin orientarea filo-rusă a Ortodoxiei slave din țara vecină. Curios e că nu țin minte să se fi petrecut ceva similar când Ioan Paul al II-lea a fost la Sofia, după București. Semn că pe atunci domina un alt spirit, cel al extinderii și integrării, nu cel al unui Război rece 2.0.

 

Dar faptul că, în aproape 30 de ani de la prăbuşirea URSS, niciun Suveran Pontif nu a vizitat Federaţia Rusă cum poate fi explicat?

Moscova se crede a treia Romă și se luptă, după cum se vede, atât cu vechea Romă (de pe Tibru), cât și cu Patriarhia Ecumenică, din Noua Romă (fostul Constantinopol). Ambiții lumești, care nu servesc unitatea creștină, deși ar fi nevoie de ea, măcar la nivel practic, în aceste timpuri de confuzie spirituală.

 

„Până la Papa Ioan Paul al II-lea nu mi-a mai fost dat să întâlnesc un viitor sfânt”

Foto: Arhivă personală Teodor Baconschi

S-au împlinit de curând 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România, de a cărei organizare v-aţi ocupat ca ambasador la Vatican. Cu ce diferă evenimentul de acum de cel de atunci?

Trăim deja în altă lume. Pe atunci, România își revenea din comunism, cu mari ezitări. Acum, suntem de mulți ani în NATO și UE, numai că ambele organizații se „resimt” după criza economico-financiară din 2008 și după valurile de refugiați, ca să nu mai pomenim de eșecul Primăverii Arabe și de complicațiile Brexit. Pe de altă parte, nimeni – deci nici bonomul și smeritul Papă Francisc – nu a egalat popularitatea mondială atinsă de Papa Wojtyla. Istoria continuă, fără să se repete…

 

În timpul mandatului de la Vatican, aţi fost unul dintre oamenii care au reclădit relaţia bilaterală România-Sfântul Scaun, întreruptă în timpul reagimului comunist? De ce fusese întreruptă şi cât timp a luat refacerea ei?

Relația noastră cu Sfântul Scaun a fost întreruptă după ocuparea sovietică a țării și instalarea cu forța a regimului comunist. Asta era politica lui Stalin, care vedea în Vatican un agent al imperialismului occidental. Foștii comuniști, rămași la putere, au pedalat intens pe reluarea legăturilor diplomatice, tocmai pentru că se simțeau nelegitimi (în continuare) și doreau să marcheze „schimbarea”. Și totuși, vizita Papei la noi a fost posibilă doar după 96, sub admistrația CDR. Am fost în acea misiune omul potrivit, cu CV-ul potrivit (și o tinerețe care sugera transformarea țării). Nu exagerez nostalgic dacă îmi mențin sentimentul că am participat, atunci, la un eveniment cu adevărat istoric.

 

Îl situaţi pe Ioan Paul al II-lea – în volumul dumneavoastră Mic almanah al marilor oameni –, în topul personalităţilor pe care le-aţi cunoscut în anii de diplomaţie, multe, cunoscute şi care scriu istoria. De ce, Ioan Paul al II-lea pe primul loc?

Sunt multe motive – le-am menționat în carte – dar cel dintâi e că nu mi-a mai fost dat să întâlnesc un viitor sfânt… L-am respectat, admirat și iubit, pentru că am văzut în el omul trimis de Dumnezeu la timp, în anii care au marcat eliberarea atâtor națiuni captive în robia comunistă. Acest polonez eminent rămâne pentru mine maxima figură a unei cotituri esențiale, fără de care nu m-aș fi putut simți un om liber, în propria țară.

 

L-aţi întâlnit şi pe Papa Benedict al XVI-lea. Cum l-aţi perceput?

Un Papă capabil să abdice… Rara avis… Îl știam încă din misiunea de la Vatican, când se îngrijea de… „ortodoxia” catolicismului mondial. Un imens teolog, mare scriitor și intelectual, foarte conservator, dar și capabil de argumentații subtile. Îi voi păstra și Papei Ratzinger, pe care l-am revăzut ca ministru de Externe, o amintire pioasă. Sunt convins că, din penumbra în care s-a retras, continuă să-și consilieze urmașul, mai ales în chestiunile doctrinare.

Interviu publicat și pe PUTEREA A CINCEA, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Tudorel Urian Autogolul USR-PLUS
Previous article D. P. Aligica. Postelectorala: trei partide, o triada, mai multe probleme...
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”
February 23rd, 2021

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea
February 17th, 2021

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?
February 15th, 2021

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.