• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni
Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni
Home
ALTFEL

Ioan T. Morar. Astronomie pentru poeţi şi capcane pentru postmoderni

March 6th, 2021 [ Ioan T. Morar ] [ Ioan T. Morar ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Cum nu sunt un apropiat al comunităţii astrofizicienilor , numele lui Trinh Xuan Thuan nu mi-a spus nimic atunci cînd am văzut un interviu cu el publicat de Figaro Magazine sub titlul “Sîntem toţi pulbere de stele”. Am descoperit, citind interviul, o gîndire vie, interesantă, un om de ştiinţă de înalt nivel şi un credincios budist căruia nu-i e teamă să-şi dezvăluie credinţa. M-a interesat şi am aflat că Trin Xuan Thuan e un savant născut în Vietnam, care a studiat şi s-a format în Franţa, apoi şi-a continuat studiile la Caltech şi şi-a luat doctoratul la Princeton, cu Lyman Spitzer, părintele telescopului Hubble. Actualmente este cercetător la Institutul de Astrofizică de la Paris, dar şi profesor la Virginia University, unde predă un curs intitulat Astronomie pentru poeţi. Vestea că va veni la Marsilia pentru Conferinţele Le Figaro m-a bucurat, mi-am făcut rezervare la conferinţă, am cumpărat două din cărţile sale (Cosmosul şi Lotusul şi Dicţionarul îndrăgostit al Cerului şi al Stelelor). Numai că exact la ora la care trebuie să merg la conferinţă am fost anunţat că are loc o explulzare de romi, aşa că mi-am văzut de plăcerile sinecurei de Consul general! Nu l-am întîlnit pe Trinh Xuan Thuan, dar am citit din cărţile sale. Şi vreau să vă împărtăşesc un fragment din Le Cosmos et le Lotus, les confesions d’un astroohysicien (Albin Michel, 2011) un eseu, o autobiografie spirituală care ar merita tradusă şi în româneşte.  Am ales fragmentul care se numeşte Farsa lui Sokal care este denumită de astrofizician în interviul din Figaro magazine drept “un act de salubritate intelectuală”

“ … sînt total opus postmoderniştilor care pretind că legile naturii descoperite de oamenii de ştiinţă nu sînt altceva decît construcţii sociale şi culturale, că orice teorie  ştiinţifică este suspectă pentru că e înţesată, în mod necesar, de rasism, de sexism, de capitalism, de  colonialism, de militarism şi de alte isme imaginabile. Acest “relativism cultural” neagă orice posibilitate de a te apropia de adevăr, în orice domeniu. Astfel, în ceea ce priveşte Istoria Statelor Unite, nu există o istorie a Negrilor, ci o istorie a negrilor în raport cu o istorie alba; nu există o istorie a femeilor, ci o istorie feminină în opoziţie cu cea masculină etc. În absenţa valorilor universale, singurele avînd drept de cetate ar fi opiniile indivizilor sau ale grupurilor de indivizi şi toate punctele de vedere ar fi valide şi legitime, chiar dacă sînt ireconciliabile.

Exasperat  de aceste teze care au ajuns pînă în domeniul ştiinţei, fizicianul american Alan Sokal, de la New York University, unul din rarii savanți care urmăresc de aproape dezbaterile postmoderniste asupra naturii ştiinţei (trebuie să mărturisesc faptul că marea majoritate dintre noi sîntem prea ocupaţi cu munca noastră pentru a acorda atenţie  acestui gen de dezbateri înalt academice), s-a decis să dea o lovitură acestor teorii pentru a le demonstra cît sînt de goale pe dinăuntru. În 1996 a pus la cale o farsă sub forma unui articol parodic scris în stilul ermetic pe care l-au postmoderniştii, şi încărcat de non-sensuri ştiinţifice, îngropate în turnura unor fraze atît de alambicate încît să  pară profunde şi irefutabile pentru un cititor neiniţiat. Chiar titlul aerticolului este cît se poate de ameţitor: “Transgresarea frontierelor: spre o hermeneutică transformativă a gravităţii cuantice”. Sokal a trimis acest articol revistei de studii culturale Social Text. Redactorul şef nu a stat pe gînduri şi l-a publicat.

Farsa a fost dezvăluită de Sokal însuşi, într-un al doilea articol apărut în altă revistă, Lingua Franca, în care a explicat că obiectivul lui a fost să denunţe lipsa de rigoare intelectuală a anumitopr cercetători din ştiinţele umane şi ai unor filozofi propovăduitori ai relativismului cultural. Cu intenţia de  a-i seduce pe cititori şi de a obţine o poziţie de autoritate graţie prestigiului ştiinţei, cu alte cuvinte, pentru a da semne exterioare de ştiinţificitate, aceşti cercetători şi gînditori abuzează de concepte ştiinţifice, de imagini şi de metafore împrumutate din ştiinţele “pure”, fizică sau matematică, cu care-şi susţin discursul. Din nefericire, în marea majoritate a cazurilor, aceste concepte sînt prost mînuite şi asimilate, în aşa fel încît, importate în alte domenii –ştiinţele umaniste– şi utilizate într-un context total diferit, conduc adesea la  contrasensurile ştiinţifice cele mai grosolane, care întunecă în loc să ilumineze discursul. Astfel, relativitatea, mecanica cuantică, teoria haosului sau Teorema lui Godel sînt adesea citate de postmodernişti ca avînd implicaţii politice, sociale şi culturale profunde. În articolul său, Sokal a dat frîu liber spiritului parodic, citîndu-i, în trecere, pe Jacques Derrida despre relativitate, Jacques Lacan despre topologie şi logică, sau pe Gilles Deleuze  despre teoria haosului. Potrivit autorului, textul lui era înţesat de non-sens, dar editorii de la Social Text au publicat acest articol de fizică cuantică fără să se ostenească să ceară avizul vreunui specialist, numai pentru că suna bine şi era în accord cu prejudecăţile lor ideologice.

Articolul începea într-adevăr cu un adevărat credo al postmoderniştilor: “Există un număr de oameni de ştiinţă, mai ales fizicieni, care continua să respingă noţiunea potrivit căreia disciplinele de critică culturală şi socială ar putea să contribuie cît de cît la cercetarea lor, altfel decît într-o manieră foarte indirectă…Dimpotrivă, aceştia persistă să rămînă ataşaţi dogmei impuse de Epoca Luminilor asupra gîndirii intelectuale occidentale, care poate fi rezumată astfel: există o lume exterioară, ale cărei proprietăţi sînt independente de fiinţa umană,. Şi, de fapt, de toată umanitatea; aceste proprietăţi sînt codate în legi fizice “eterne”; oamenii pot dobîndi o cunoaştere slabă, imperfectă şi provizorie, a acestor legi aplicînd proceduri “obiective” şi reguli epistemologice prescrise de aceea ce se numeşte “metoda ştiinţifică” (Trinh Xuan Thuan)

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă”
Previous article Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic
[ Ioan T. Morar ]

[ Ioan T. Morar ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.