Ideea nu este a mea, am discutat-o cu mai mulți scriitori timișoreni. Este de neînțeles ca figura lui Ion Monoran, poet și luptător, cu adevărat, în Revoluția din 89, ba chiar declanșatorul revoltei anti-ceaușiste din 16 decembrie, să nu fie mai prezent în spiritul Timișoarei, să nu fie omagiat așa cum ar trebui. Cred că viitoarea capitală culturală europeană din 2020 are și loc, și timp, și bani, și profesioniști care să pornească un festival de poezie cu numele acestui poet rebel care s-a pus în fața tramvaiului și a schimbat macazul istoriei.
Mi se va spune că Monoran e onorat de Timișoara pentru că are nume de stradă. Da’ și Aurel Turcuș are nume de stradă, deși ar putea avea chiar două, una pentru el, una pentru numele lui de conspirativ.
Dacă mai funcționează instituția apelului public, atunci fac un apel pentru instituirea unui Festival de poezie Ion Monoran. Care ar putrea avea loc chiar în perioada 16-22 decembrie a fiecărui an, în Timișoara. Un festival în cursul căruia, sînt sigur, spiritul titular va fi printre poeți, cititori și spectatori. Avem nevoie de oameni ca Monoran, acum, cînd tot ce s-a cucerit în 89, în decembrie, pornind din Timișoara, tot ce s-a cucerit, deci, devine, în conștiința publică ceva cețos, vlăguit, cenușiu.
Să-l aducem pe Mono printre noi, măcar o săptămînă pe an, să-l întrupăm într-un festival de poezie!
Măcar atît îi datorăm tumultosului și curajosului poet plecat dintre noi încă tînăr, după ce ne-a ajutat să ne eliberăm.