• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Justina Irimia. O nouă biografie a fiicei lui Stalin
Justina Irimia. O nouă biografie a fiicei lui Stalin
Home
ALTFEL

Justina Irimia. O nouă biografie a fiicei lui Stalin

April 8th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Lectura volumului Blestemul Svetlanei. Povestea fiicei lui Stalin este o amară descindere în interstițiile dintre un destin colectiv și un destin individual, ambele zdrobite de monstrul sovietic. Recurgând la volumele autobiografice ale Svetlanei Allilueva, precum și la o amplă bibliografie secundară, autoarea poloneză Beata de Robien relatează o istorie demnă de ficțiune, în care tensiunea guvernează cvasipermanent, iar personajele, de la cei doi protagoniști la zecile de apariții secundare, creează o galerie tipologică ce ar stârni interesul oricărui psiholog și, foarte probabil, l-ar uimi pe orice psihiatru.

De la copilăria binecuvântată de iubirea necondiționată a tatălui –  pe fundalul izolării la Kremlin și în dacea familiei – la maturitatea ce îi revelează, treptat, înspăimântătoarea natură a lui Stalin și ravagiile totalitarismului și până la moartea departe de țara natală, Svetlana se confruntă, cu cerbicie, cu un destin croit de cele mai necruțătoare Parce. Câteva episoade profund tulburătoare circumscriu această viață definită de suferință, dezvrăjire, revoltă și de regenerabilă speranță naivă. Primul îl reprezintă sinuciderea mamei, act înfățișat copilului de șase ani și opt luni drept urmarea fatală a unei peritonite. Numeroasele acte de barbarie pe care Stalin le comite fără ezitare, pe parcursul anilor, lichidându-și unele dintre rudele prin alianță și condamnându-le pe altele la exil în Gulag, contrastează cu afecțiunea pe care i-o demonstrează fetiței răsfățate. Oricând dispus să-i urmeze ordinele și să se predea capriciilor ei, liderul de la Kremlin îi este, un timp, partener de joacă și asistent la temele școlare. Mătușile, unchiul și verii materni dispar pe rând, uciși sau îndepărtați, dar Svetlana, victimă atât a manipulării regimului, cât și a afecțiunii filiale, este oarbă la mecanismul psihopatiei lui Stalin.

Atunci când, zece ani mai târziu, adolescenta anglofonă află, dintr-o ediție a The Illustrated London News, adevarata cauză a morții Nadiei Alliluieva, șocul îi furnizează primele resurse de obiectivitate în analizarea conducătorului suprem. Pe măsură ce fetița se transformă în femeie, spiritul gruzin tipic misogin al lui Stalin se manifestă tot mai agresiv. Condamnându-l la 10 ani de lagăr pe cineastul evreu Alexei Kapler, primul iubit al Svetlanei, tiranul îi provoacă acesteia un intens sentiment de culpă pe care îl va resimți până la moarte. Îl va îndepărta și pe primul soț al fiicei, cruțându-i, însă, viața, la rugămințile ei și se va opune, fără succes, divorțului de cel de al doilea soț, fiul ideologului Andrei Jdanov.

Moartea neașteptată a lui Stalin o bulversează pe Svetlana, acum mamă a doi copii. Agonia sa, agravată de mascarada nomenclaturiștilor de la Kremlin, i se instalează în memorie, dând naștere unei reflecții ce nu va rămâne neînsoțită: „Dumnezeu nu le îngăduie o moarte blândă decât celor drepți” (p. 213). Suferința anesteziantă a zilelor acelui început de martie din 1953 nu reușește să îi menajeze cecitatea ideologică și socială cultivată încă din copilărie. Ea descrie mausoleul lui Lenin în care este înmormântat, inițial, și Stalin, drept „un sanctuar barbar, faraonic al lumii comuniste” (p. 222).

O altă revelație cutremurătoare se produce atunci când, la ordinul lui Hrușciov, Svetlana citește dosarul Raportului secret. Consternării îi urmează teama de a nu fi persecutată, împreună cu cei doi copii, drept urmașii tiranului pe care noul lider urmează să îl demaște în sânul partidului. Șase ani mai târziu, victimă previzibilă a depresiei și a descumpănirii, ea descoperă salvarea prin credință. Neconsemnat în registrul unei mici biserici dintr-o mahala moscovită, botezul său, la 36 de ani, este întărit de cuvintele preotului ce îi va deveni duhovnic și prieten: „Dumnezeu te iubește chiar dacă ești fiica lui Stalin” (p. 256).

Imagine similară

Dar cezura care îi va marca existența, momentul astral căruia nu îi va cuprinde sensul autentic, până la moarte, este exilul în SUA, ca urmare a unei decizii intempestive ce determină, împotriva voinței sale, despărțirea de fiul și fiica rămași la Moscova. La 41 de ani, în plin Război rece, Svetlana Alliluieva se stabilește pe tărâmul libertății. Devenită Lana Peters, în urma căsătoriei cu un american, își publică, entuziast, memoriile, dezvăluind atrocitățile comunismului unui public mesmerizat ce a transformat-o în vedetă, încă de la conferința de presă organizată la aeroport. Cu o naivitate surprinzătoare după experiența dictaturii pe care a trăit-o mediat, Svetlana descoperă efectele dure ale dinamicii capitaliste cu fiecare înșelăciune a editorilor și a jurnaliștilor. Frustrată de experiența cenzurii din țara părăsită, ea se confruntă cu o sufocantă libertate a presei căreia nu îi poate combate virulența nici atunci când încearcă să se ascundă, căutând, cu orice preț, anonimatul.

Actele tragediei de imigrant se vor consuma de-a lungul unui periplu existențial reflectat de un epuizant nomadism – pe parcursul a patru decenii, Svetlana schimbă,  alături de fiica sa americană, Olga, zeci de locuințe, atât în SUA, cât și în Occidentul Europei. O neașteptată revenire temporară în URSS îi consolidează amara convingere a impotenței absolute în fața mașinăriei totalitare. Renegată de către copiii abandonați, americana Svetlana, care, într-un moment de euforie, și-a distrus pașaportul sovietic, se resemnează, în egală măsură, în fața eșecului familial, precum și a realității vieții într-o societate abrutizată.

Angoasa i se agravează odată cu întoarcerea, de această dată, definitivă, în SUA. Alimentată de frica patologică de KGB, ea îi marchează și relația cu Olga. Brutală, dar și afectuoasă, legătura transpune abisul dintre esticul cinic și vesticul naiv, într-o dinamică ce acutizează deriva existențială a mamei. După o viață prosperă, aceasta acceptă, cu seninătate, să își petreacă batrânețea în diverse aziluri și centre sociale modeste, până când un cancer de colon, căruia decide să nu i se opună, îi ia viața, la aproape 86 de ani.

Demonii interiori ai Svetlanei îi vor otrăvi neobositele căutări până la sfârșit. Ființă ciclotimică, posibil bipolară, vulnerabilă și vunerabilizantă, impulsivă, generoasă și, în egală măsură, de un bizar egoism, ea nu se desprinde niciodată de figura tatălui, pe care o evocă în momentele de marasm. Viclenia sa elaborată, scepticismul său funciar și neîncrederea paranoidă în oameni, pe cea din urmă ajungând să i-o admire, vor rămâne, latent, prinse într-un pervers joc de iubire, stimă și repulsie, ce va guverna sufletul acestei rusoaice torturate de un statut damnat. Cartea Beatei de Robien explorează riguros istoria unui blestem reciproc, devenind lectură fundamentală în studiul anatomiei totalitarismului.

Beata de Robien, Blestemul Svetlanei. Povestea fiicei lui Stalin, trad. Mariana Piroteală, Humanitas 2018.

  • Tags
  • Bestemul Svetlanei
  • carte
  • Stalin Svetlana

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Islam vs Islamism?
Previous article Dalina Bădescu. Ilie Boca între Occident și Orient (o simplă schiță de lectură)
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020
March 31st, 2021

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.