• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Justina Irimia. O oglindă greu de sfărâmat
Justina Irimia. O oglindă greu de sfărâmat
Home
ALTFEL

Justina Irimia. O oglindă greu de sfărâmat

February 19th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În explorarea dihotomiei est-vest, astăzi politic și cultural tot mai marcate, este binevenită lectura sau reluarea lecturii textelor lui Vladimir Bukovski, cu precădere cel al bulversantei mărturii „Această sfâșietoare durere a libertății”.

Publicat în 1981, la patru ani de la stabilirea celebrului disident în Marea Britanie, el furnizează nu doar o amară reflecție asupra destinului zdrobit de monstrul sovietic, ci și o riguroasă, pe alocuri necruțătoare, analiză a tarelor occidentale. Decelabile pentru ochiul clinic al lui Bukovski, aceste tare surprind, în mod special, printr-un generos absurd urmuzian. Fără a formula un reproș direct, Bukovski ia notă de numeroase situații ridicole și bizare, în răspăr cu așteptările privind Occidentul, cultivate în scurta sa viață petrecută în URSS. Astfel procedează, spre exemplu, atunci când demersurile logistice necesare instalării în noua țară îi dezvăluie o birocrație și niște regulamente stupide, cum ar fi imposibilitatea de a cumpăra, urgent și contra unei sume mai mari decât norma, un transport de păcură necesar încălzirii. Ceea ce, în viziunea funcționarului britanic, reprezintă „un beneficiu ilegal” în URSS s-ar fi rezolvat, conchide Bukovski, prin simpla abordare, pe șosea, a unui camion-cisternă!

Pentru disidentul care, în cei 12 ani petrecuți în închisori și spitale psihiatrice, nu a încetat niciodată să citească, o altă realitate locală – numărul redus de cititori – este consternantă. După cum mărturisește, la finalul vizitării a aproximativ o sută de locuințe din Cambridge, singurele volume zărite au fost cele ale anuarului telefonic! În contrast, existența unei etajere cu cărți în locuința oricărei familii a clasei muncitoare sovietice confirmă cultul și tradiția lecturii, întreținute, paradoxal, în cele mai aspre condiții economice și sociale. Realitatea britanică își găsește corespondent în Statele Unite, unde, întrebând mai multe persoane dacă au citit Soljenițîn, Bukovski primește răspunsul: „O, da, dar nu personal”, cronicile publicate în ziare fiind unicul contact cu elogiatul autor. În același context, este de remarcat și dureroasa perenitate a observației „cititorului modern nu îi plac cărțile de peste 250 de pagini”.

Universul cărților îi rezervă o altă neașteptată neplăcere. Somat să publice, in maximum 3 luni și jumătate, primul său volum de mărturii, Bukovski se supune, pentru a se confrunta, apoi, cu o o așteptare de peste un an până la publicare. Editorul britanic îi furnizează și alte motive de nemulțumire, culminând cu titlul editat greșit, în ultima variantă înainte de tipărire. Autorul nu găsește înțelegere nici din partea editurii americane, care, din meschine motive economice, refuză să publice fotografiile complementare textului autobiografic. Ritmul greoi al publicării, tirajele descurajant de mici, dinamica nechibzuită a publicității și, mai ales, prețurile exagerat de mari îl determină pe disident să conchidă, sarcastic „vom ajunge, curând, la un samizdat occidental”!

Dar ochiului demn de cel mai acurat sociolog i se revelează și normalitatea vieții în Vest. Astfel, în contrast cu monotonia lumii sovietice, varietatea și tumultul străzii occidentale îi transmit senzația unei „sărbători permanente”. Constanța manierelor amintește, prin contrastul major, de grosolănia sovieticilor, produsul “unei vieți fără ieșire, fără lumină“. Atent la întregul mecanism social, Bukovski remarcă, de asemenea, abordarea britanicilor privind consumul de alcool – o plăcută și rezonabilă formă de destindere –, căreia îi opune, descriind în tușe de-a dreptul naturaliste, faimosul alcoolism național rusesc și profunda alienare pe care o generează, în contextul unei mizerii fiziologice cvasiunanim acceptate.

Însăși coerciția penitenciară i se înfățișează ca diferită în societatea democratică, ea reușind, fundamental, să educe și chiar să reformeze autentic, spre deosebire de cea sovietică, aptă numai de abrutizare sau de zdrobirea spiritului uman. „Într-o jumătate de secol – scrie Bukovski – atât de mulți oameni, nevinovați sau infractori, au stat la închisoare,  încât să fii arestat nu e o rușine pentru nimeni“.

Consemnându-și, cu rigoare, observațiile, el nu eludează nici realitățile ce îi unesc pe omul sovietic și pe cel occidental, unele dintre instanțele cele mai grăitoare fiind mentalitatea universală a funcționarului și natura tiranică a derizoriei sale autorități. Mai mult, analizând chipurile trecătorilor britanici, el recunoaște, fără efort, tipuri familiare – secretarul de partid, delatorul, prizonierul.

Dar constatarea cea mai tulburătoare – și atât de semnificativă astăzi – se referă la cecitatea occidentală privind psihologia sovietică. Stupefacția disidentului, martor al nesfârșitei ignoranțe referitoare la abuzurile regimurilor de la Kremlin, se desfășoară pe numeroase pagini de evaluare minuțioasă. Dacă animalele vulnerabile demonstrează precauție în fața lupului, „omul – remarcă Bukovski – nu vrea să deloc să accepte adevărurile care pentru șeptel sunt perfect clare”, iar occidentalul aduce la rang de artă subtilitatea fatală, de fiecare dată când se angajează în dialogul sau confruntarea cu homo sovieticus. În această relație, omul vestic se afirmă printr-un nesecat tezaur de naivitate, trăsătură care îl transformă în victima perfectă și clientul ideal al propagandei sovietice. Ingeniozitatea acesteia din urmă se manifestă atât prin mici, dar convingătoare potemkiniade, cât și prin regii impresionante, precum cea a ediției din 1980 a Jocurilor Olimpice, eveniment în urma căruia, occidentalii seduși de amabilitatea rusească nu au înțeles că au avut de-a face cu „un spectacol special organizat pentru ei”.

Bukovski nu ignoră nici politica destinderii, al cărei caracter pernicios îl demontează punct cu punct, după cum nu își poate reprima un sfat înțelept adresat lumii occidentale  – diplomații de carieră însărcinați să trateze cu sovieticii trebuie înocuiți cu „un bătrân șerif de la Chicago”, capabil să înțeleagă cel mai bine mentalitatea locală!

Nenumărate instanțe de inadecvare manifestată de occidentali trădează o inepuizabilă sursă de cecuri în alb oferite unui popor privit, cu precădere, prin binoclul aburit al credulității. Bukovski ia notă de acest fundal impermeabil la rațiune, după ce amintește, pe ton de avertisment, că „factorii determinanți ai puterii sovietice sunt frica și complicitatea.” Mărturia lui, însă, face loc, cu generozitate, unui savuros umor, alimentat, paradoxal, de neobosita sondare a umbrelor și a fatalității. Însuși universul concentraționar își dezvăluie o timidă latură comică, pe măsură ce demersul analitic al autorului îi explorează absurdul și surprizele.

Publicului est-european, supus efectelor longevive ale regimurilor totalitare, i se înfățișează o lume recognoscibilă, pentru ca, în ultimele paragrafe ale cărții, să i se așeze în față, inexorabil, definiția ultimă a schismei dintre estici și vestici.

Publicul local va tresări, poate, descoperind una dintre cele mai contondente observații ale lui Bukovski: „Suntem, adesea, stupefiați să ne vedem liderii sovietici de abia știind să citească și să scrie, fără cea mai mică cultură generală, adesea incapabili să vorbească o rusă corectă, reușind să guverneze un imens imperiu și să terorizeze lumea întreagă.”

 

notă: Articol publicat în Revista 22 (4 septembrie 2018).

 

 

 

  • Tags
  • Bukovki
  • eseu
  • totalitar

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Regimul Dragnea sau cum se distruge un stat de drept
Previous article Melania Cincea. Interviu Maia Sandu: „Situația în Republica Moldova este din ce în ce mai gravă”
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos
April 21st, 2021

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.