• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Karl-Peter Schwarz. Sînt un bărbat alb, bătrân. De aceea nu cad în genunchi
Karl-Peter Schwarz. Sînt un bărbat alb, bătrân. De aceea nu cad în genunchi
Home
Opinii

Karl-Peter Schwarz. Sînt un bărbat alb, bătrân. De aceea nu cad în genunchi

July 6th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Jurnalistul Karl-Peter Schwarz, cunoscut şi apreciat în mediile de presă, universitare şi academice din România are în spate o cariera remarcabilă şi solidă. Născut în Carintia, în 1952, Schwarz a studiat istoria şi limbile romanice la Universitatea din Viena. A fost corespondent de presa al postului public de televiziune ORF la Roma şi Praga, apoi şi al publicaţiilor Die Woche (săptămânal) şi Wirtschaftsblatt (profil economic), ulterior al cotidianului german Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), calitate în care a scris mult şi documentat despre Austria, Balcani şi Europa de Sud-Est, inclusiv consistent despre România.

Timp de 4 ani, între 1996-2000 a fost redactor şef adjunct al cotidianului Die Presse, una dintre cele mai vechi şi prestigioase publicaţii din Austria (înfiinţat în 1848, de orientare conservator-moderată). Incepând cu 1938, cotidianul adoptă linia dictată de regimul fascist pentru ca după cel de-al doilea Război Mondial să fie preluat de celebra familie vieneza Molden, apartinând marii burghezii liberale, prin tradiţie aceasta numărând publicişti, experţi în Balcani şi politică externă şi luptători în rezistenţa antifascistă, cum a fost, de exemplu, Otto Molden, întemeietorul celebrului Forum Alpbach.

Revenind la autorul textului în traducere mai jos, după această lungă introducere menită a pune în perspectivă situaţia presei în general (nu doar a celei din Austria), de peste doi ani, după pensionare, Karl-Peter Schwarz a publicat săptămânal articole “premium” în Die Presse. Opiniile şi analizele lui pe cele mai diverse teme de actualitate (internă şi/sau internaţională) sunt în mare parte – dacă nu contrare -, cel puţin dificil de acordat cu tendinţa majoritar avangardistă a intelighenţiei vieneze care dă tonul muzicii în Austria. Totuşi, până acum, când autorul a întrerupt din motive de conştiinţă orice colaborare cu ziarul Die Presse, niciun articol nu i-a fost cenzurat. Cel de mai jos a fost respins fără nicio explicaţie.

Karl-Peter Schwarz

Sînt un bărbat alb, bătrân. De aceea nu cad în genunchi

O vină colectivă nu există. Nici din perspectivă juridică, nici din perspectivă morală. Cu toate acestea, “albii” sînt acuzaţi colectiv de rasism.

Urmare a morţii americanului negru George Floyd, mă avertizează un prieten : “Eşti un bărbat alb ca şi mine, îngenunchează şi tu o dată, demonstrează un pic de smerenie, măcar o dată.” În genunchi cazi să te rogi lui Dumnezeu pentru sufletele morţilor. Doar că nu la asta se gândise prietenul meu. Nu mă invita să mă rog pentru Floyd, mă soma la un gest politic, anume de convertire la  culpa “bărbatului alb”. Regret, pentru aşa ceva nu sînt pregătit.

Nu va fi un secret pentru nimeni că Statele Unite au cei mai brutali poliţişti din lume. Se întâmplă, iar şi iar, să moară americani în urma brutalităţii disproporţionate a poliţiei. Procentul victimelor din rândul populaţiei negre este mai mare, ceea ce se explica prin faptul că rata criminalităţii este mai ridicată printre negri. În ce măsura Derek Chauvin si cei trei presupuşi complici – dintre care unul având strămoşi africani, iar celălalt de origine din Asia de Sud-Est – au ucis din motive rasiale sau altele, rămâne să stabilească un tribunal. Acesta este îndrituit să se pronunţe asupra vinovăţiei inculpaţilor.

Oricare ar fi verdictul, moartea violentă a lui Floyd nu justifică violenţele îndreptate împotriva vieţii şi bunurilor cetăţenilor. Poliţististul pensionar negru David Dorn şi mulţi alţii au fost împuşcati de jefuitorii de magazine. Cu acest tip de agresiune să ne solidarizăm? În afară de asta, este destul de straniu ca moartea lui Floyd să anime milioane de europeni la manifestaţii de stradă, în timp ce zeci de oameni din imediata lor vecinatate, în Africa de Nord şi Orientul Apropiat, sînt casapiţi zilnic fiindcă sunt creştini.

Aveam 4 ani când am văzut pentru prima oară un soldat american negru. Am vrut să verific, frecându-i pielea de pe mâini, în ce măsură culoarea era autentică, căci la noi acasă, în timpul carnavalului, oamenii îşi schimbau identitatea înnegrindu-se cu cremă de ghete. La acea vreme, donaţiile pentru misiunile umanitare din Africa se strângeau în nişte figurine de tablă mici, negre, care înclinau  capul drept mulţumire când aruncai un şiling în ele. Nu ne făceam gânduri când cumpăram “pâine neagră” sau “gogoşi indiene”, iar alte excese rasiste din copilăria mea nu îmi amintesc. Şi nici nu simt vreun imbold să mă scuz pentru crime pe care strămoşii mei nu le-au comis.

Rasismul nu a fost o temă până în anii ’70. Viena s-a transformat doar treptat într-o metropolă, când a început să atragă oameni din întreaga lume. Oraşul s-a trezit din comă, a devenit mai deschis şi mai colorat. La început, imigranţii s-au arătat deschişi spre integrare. Dar cu cât veneau mai mulţi, cu atât mai mult se dilua predispoziţia spre adaptare. Cu toate ca ieşeau la iveală tot mai multe resentimente împotriva străinilor, resentimente care au căpătat accente rasiste, politicienii şi jurnaliştii au ignorat avertismentele îngrijorate referitoare la efectele negative ale unei multiculturalităţi excedante. Infracţiunile în mediile de migranţi au fost trecute cu vederea, ascunse, relativizate. Aceiaşi oameni pun acum sub acuzare poliţia şi autorităţile, în baza suspiciunii generalizante de “rasism structural”. La Berlin, însuşi principiul nevinovăţiei pâna la proba contrarie a fost răsturnat prin legislaţia anti-discriminare. Dacă un suspect acuză un poliţist de rasism, cade în sarcina poliţistului să dovedească că nu este aşa.

Între timp, la Viena, oameni ai muncii turci de extremă dreapta se bat cu progeniturile de extremă stânga ai burgheziei autohtone. La Stuttgart, o gloată de petrecăreţi înarmată cu bâte si pietre îşi descarcă frustrările jefuind magazine şi sugrumând poliţişti.

Nu avem alte griji, decât aceea de a performa ritualuri în “Black Lives Matters“, în rolul de congeneri ai actorilor principali? Toata vorbăraia despre vina „bărbatului alb“ ne distrage atenţia de la adevărata problemă cu care se confruntă austriecii şi germanii, anume anti-semitismul militant al vechilor si noilor nazişti, precum şi al migranţilor musulmani.

—–

* David Dorn, 77 de ani, a fost găsit împuşcat mortal în faţa magazinului de bijuterii al unui prieten care îl chemase în ajutor. În noaptea de 2 iunie, la orele 2:13, magazinul acestuia a fost spart de 7 bărbaţi mascaţi şi înarmaţi. Unul dintre suspecţi, Stephen Cannon, un bărbat de culoare de 24 de ani, a fost arestat si pus sub acuzare. ( n.trad.)

Traducere și note: Carmen Bendovski 

Consultant jurnalism, comunicare și relații publice

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ioan T. Morar. În atenţia activiştilor LGBT: apăraţi-l pe Walt Whitman!
Previous article Jonathan Haidt: Rădăcinile morale ale liberalilor și conservatorilor
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)
January 22nd, 2021

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice
January 21st, 2021

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate
January 21st, 2021

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.