• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea
Home
Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

February 28th, 2021 Iarina Albu Iarina Albu Cultură comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Încă de când există limbaj, a existat și problema influenței acestuia asupra oamenilor. Limbajul ne creează aproape în aceeași măsură în care l-am creat noi. De la registrul vorbirii cu care jonglăm în funcție de persoana abordată, asumându-ne o altă persona, la abilitatea de a ne orienta în spațiu după coordonatele geografice datorită structurii limbii vorbite, cuvântul ne dictează într-o oarecare măsură viața.

Pierduți în spațiu

Sunt sigură că ați auzit oameni spunând că prin învățarea unei noi limbi simt că își însușesc o nouă personalitate, că își restructurează gândirea atunci când trec de la o limbă la alta. Dusă la extrem, se ajunge la ipoteza Sapir-Whorf, conform căreia suntem condiționați să gândim într-un anumit fel, iar dacă limba noastră nu conține un anumit concept, atunci nu îl putem concepe. Cu alte cuvinte, deoarece cuvântul românesc dor este intraductibil, înseamnă că doar românii simt dorul. Asta ar fi însemnat și că romanii nu ar fi putut concepe nimicul pentru că nu aveau cifra 0, însă faptul că au adoptat-o de la arabi ne arată că a nu avea un cuvânt care să denumească un concept nu e sinonim cu a nu putea înțelege acel concept. Bineînțeles că această ipoteză nu este mai mult decât o exagerare care a fost rectificată îndelung după publicare, însă conține un sâmbure de adevăr.

Spre exemplu, în general, omul european nu cunoaște instinctiv unde se află coordonatele geografice în fiecare moment al vieții lui. Este chiar ceva ieșit din comun să întâlnești pe cineva care să îți spună „Hei, trebuie să o luăm spre nord-vest, nu spre est” sau „ai o furnică pe pantoful nordic”. Ei bine, pentru oamenii din tribul Kuuk Thaayore, care se orientează geocentric, nu egocentric, acest lucru este mai mult decât firesc. Membrii acestui trib (și ai altor triburi care au aceeași structură internă a limbajului) știu întotdeauna unde este nordul. Chiar dacă îi învârți prin camere întortocheate legați la ochi, dacă îi întrebi apoi în ce parte este nordul, îți vor indica direcția corectă de fiecare dată. Înseamnă acest lucru că europenii sunt incapabili să învețe unde este nordul sau să înțeleagă acest tip de orientare? Nu, bineînțeles că nu, dacă am fi forțați de mici să luăm în considerare în ce parte este nordul pentru a forma propoziții de bază precum: „Dă-mi păpușa, cea dinspre nord-est, nu cea dinspre nord-vest”, ne-am obișnui cu ușurință.

Deși limbajul nu condiționează sau, mai degrabă, nu programează omul să gândească exclusiv într-un anumit fel, totuși limba vorbită influențează într-o oarecare măsură modul în care ne raportăm la lume. Două exemple foarte interesante sunt grăitoare în acest sens: influența pe care o au numele culorilor în diferențierea nuanțelor și modul în care genul cuvintelor ne îndeamnă să facem asocieri specifice în legătură cu caracteristicile obiectului la care fac referință.

Câte limbi, atâtea curcubee

Nu e nicio surpriză faptul că oamenii diferiți percep (într-o măsură mai mare sau mai mică) culorile în mod diferit. De câte ori nu am fost trimiși de vreo rudă sau de vreun prieten să aducem paltonul verde dintr-o altă cameră ca să aflăm, după ce am căutat asiduu un palton verde ca iarba fără niciun rezultat, că ceea ce ei numeau verde era pentru noi mai degrabă o nuanță de maro. Ei bine, în urma unor studii, s-a descoperit că oamenii diferențiază nuanțele în funcție de granițele între culori trasate de limbă. Spre exemplu, în japoneză nu există un cuvânt diferit pentru verde și pentru albastru, sunt nuanțe ale aceleiași culori (ao, 青). S-a descoperit că vorbitorii de japoneză au dificultăți mai mari în stabilirea unei ordini pe spectrul culorilor între nuanțe de verde și albastru decât un vorbitor al unei limbi care face această distincție foarte clar. Așadar, unui vorbitor de rusă – în care albastru închis (синий) și albastru deschis (голубой) nu mai sunt nuanțe ale unei singure culori, ci culori complet diferite – îi va veni mult mai ușor să ordoneze nuanțe apropiate din această parte a spectrului decât unui vorbitor al unei limbi în care cele două nu sunt decât nuanțe diferite. Acest lucru nu înseamnă că nu vedem culorile la fel, ci doar că, prin trasarea arbitrară a granițelor dintre culori, suntem mai predispuși la îmbufnări cauzate de neînțelegeri de nuanță.

Lebăda cu două fețe

În cadrul unui alt studiu, oamenii au fost rugați să asocieze atribute diverselor cuvinte pe care le primeau. S-a observat că, în limbile care au noțiunea de gen al substantivelor, oamenii tind să asocieze atribute tipic feminine cuvintelor de gen feminin, și însușiri tipic masculine cuvintelor de gen masculin. Dacă pentru mine, un vorbitor de română, un pod este trainic, robust, solid, pentru un vorbitor de germană, pentru care cuvântul este de genul feminin (eine Brücke), acesta va fi grațios și elegant. Bineînțeles că ne putem imagina ambele tipuri de poduri, indiferent de limba pe care o vorbim și de genul asociat cuvântului în cadrul acesteia, însă imaginea generală din mintea noastră va fi – fără să ne gândim activ, fără să vrem – diferită. Un exemplu caraghios este cel al lebedei, care pentru un vorbitor de română este o ființă grațioasă, delicată, aproape nobilă, pe când pentru un vorbitor de rusă (лебедь) ne putem doar imagina ce înseamnă, cuvântul fiind masculin (personal, eu îmi imaginez o lebădă intimidantă, cu mușchi asemeni lui Popeye marinarul ascunși strategic pe sub penele albe ca laptele).

Limbajul este astfel destul de influent în viața noastră, fără să ne închisteze însă într-un mod de a gândi predeterminat, pe care nu avem cum să-l schimbăm. Adesea învățarea unei noi limbi necesită o restructurare interioară, o reorientare pentru a putea vedea dintr-un alt timp și dintr-o altă geografie, însă acest lucru nu trebuie privit ca fiind ceva dezolant, ci ca pe o provocare și o reorientare spre Celălalt. Nu îți poți însuși o altă limbă (și, o dată cu ea, o lărgire a propriului univers) decât dacă te înarmezi cu determinare și te forțezi să intri în papucii celuilalt pentru a vedea cum reziști la drum.

Bibliografie

Deutscher, Guy, Through the Language Glass: Why The World Looks Different In Other Languages, Arrow Books, 2011.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale
Previous article Tenebrosul drum al unei minți tinere
Iarina Albu

Iarina Albu

Iarina Albu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Limbă și Literatură Rusă-Franceză. Este membru al asociației culturale Studiul. Interese: lingvistica, literatura comparată, filosofia, teologia, istoria și filosofia limbii, cinematografie, muzică.

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”
April 18th, 2021

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020
April 17th, 2021

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.