• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Lecții de viață de la un arhitect roman
Lecții de viață de la un arhitect roman
Home
Artă

Lecții de viață de la un arhitect roman

November 7th, 2020 Dragoș Mihai Nuță Dragoș Mihai Nuță Artă, Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Marcus Vitruvius Pollio a fost un arhitect, inginer civil și militar și autor care a trăit, conform majorității istoricilor, în vremea lui Octavian Augustus. Opera care l-a făcut faimos, De architectura, poate fi considerată una dintre cele mai importante lucrări ale canonului occidental, prin modul în care a influențat dezvoltarea artei arhitecturii sau modul în care gândim arhitectura. Chiar felul în care arată vechile orașe ale Europei se datorează ideilor arhitectului roman, ele fiind construite de generații de admiratori, studenți și apostoli ai principiilor, proporțiilor și ideilor lui Vitruvius, „redescoperit” de umanistul italian Poggio Bracciolini și devenit piatră de temelie a renașterii italiene.

Pe lângă rolul său în stabilirea unor canoane ale proporției și esteticii sau cel de „părinte fondator” al științei arhitecturii, Vitruvius se remarcă cel mai mult prin substratul filozofic și moral al operei sale. De architectura devine astfel un reușit portret al intelectualului roman din primul secol d. Hr., o figură luminoasă, cu preocupări multi-disciplinare care prefigurează tipologia mai târzie a „omului renascentist”.

Astfel, arhitectul roman, închinându-și întreaga lucrare Cezarului, a cărui bunăvoință și binecuvântare este esențială, încearcă prin cartea de față să pună o umilă „cărămidă” la zidul binelui public roman. Încercând să crească calitatea actului arhitectural în Imperiu, el identifică lipsa de educație a arhitecților ca fiind principala problemă:

„Să fie educați, capabili cu creionul, instruiți în arta geometriei, să cunoască multă istorie, să fi urmărit cu atenție filozofii, să înțeleagă muzica, să aibă cunoștințe de medicină, să cunoască opinia juriștilor, să cunoască astronomia și teoria astrelor.”

Cele zece cărți despre arhitectură ale lui Marcus Vitruvius Pollio se constituie într-o operă clasică nu doar pentru statutul lor fundamental în disciplina pe care o tratează, ci și datorită problemelor arhetipale umane pe care le scot la iveală, deplâng și pe care își propun să le amelioreze. Astfel, aflăm despre problema diletanților în arhitectură, a incompetenței ipocrite și a superficialității:

„Consider că oamenii nu au niciun drept de a se grăbi spre a se considera arhitecți dacă nu au urcat din fragedă pruncie treptele studiilor necesare, și astfel, cultivați de asimilarea multor arte și științe, au atins culmile tărâmului sfânt al arhitecturii.”

Argumentul vitruvian este unul în favoarea unei educații liberale complexe, caracterizată de eforturi îndelungate, potențial personal și o interdisciplinaritate desăvârșită:

„O educație liberală formează un singur corp format din aceste membre. Astfel, cei ce primesc instruire de la o vârstă fragedă despre diversele forme ale învățării recunosc similaritatea tuturor artelor și relația dintre ele și sunt, astfel, mai capabili de a le înțelege pe toate.”

Educația este o temă recurentă pentru magistrul arhitecturii romane, care consideră că  „(…) toate studiile sunt unite de o legătură comună și de o comunicare reciprocă (…)” și care argumentează în favoarea educației ca o armură esențială cu care ar trebui să fie înzestrat fiecare tânăr promițător: „Toate darurile pe care ni le oferă soarta pot dispărea cu ușurință, însă educația, atunci când se combină cu inteligența, nu dă greș niciodată, servindu-ne credincios până la sfârșitul vieții.”

Vitruvius, în mod similar multor practicanți contemporani, deplânge frecvent soarta artei sale:

„Atunci când văd această măreața artă practicată cu îndrăzneală de needucați și incapabili, și de oameni care, departe de a cunoaște arhitectura, nu cunosc nici măcar meseria dulgherului, nu pot decât să îi laud pe acei proprietari care, încrezători în învățătura lor, îndrăznesc să construiască singuri.”

Îndemnul său pentru cei ce doresc să practice această meserie poate fi extins către orice cetățean demn și moral:

„Să nu fie avar, nici să nu-și preocupe mintea cu ideea obținerii de avantaje, ci să-și păstreze cu demnitate poziția prin cultivarea unei reputații alese.”

Reiese astfel dimensiunea etică a discursului vitruvian, care prezintă evidente note stoice și cosmopolite:

„Omul învățat este singura persoană care nu este străin într-o țară străină sau lipsit de prieteni atunci când își pierde apropiații și rudele; în mod contrar, el este cetățeanul fiecărei țări și poate înfrunta lipsit de teamă deranjantele accidente ale sorții.”

Pentru Vitruvius, lumea „cetății interioare”, după cum o va descrie Marcus Aurelius ulterior, este definită de preocupări culturale și intelectuale ce devin „(…) adevărate sprijiniri ale vieții, nici furtunile Sorții, nici revoluțiile politice și nici distrugerea războaielor putând să le afecteze.”, cultura fiind pentru arhitectul roman „(…) genul de proprietate și resurse pe care să le poată purta cu el într-un naufragiu.”

Declarându-și însușirea unui idealism și a unei moderații de factură stoică: „(…) prin plăcerea cu care mă preocup de activități literare sau artistice și de scrierea tratatelor am obținut bunuri intelectuale ale căror principale produse sunt aceste gânduri: excesul este inutil iar lipsa dorinței este adevărata bogăție.”, Marcus Vitruvius Pollio îi mărturisește suveranului său lipsa sa de pragmatism și dovedește un accentuat simț al onoarei:

„Personal, Cezar, nu am fost niciodată avid să fac bani prin arta mea, ci am trăit cu principiul că mijloacele financiare modeste și o reputație bună sunt preferabile bogăției și infamiei.”

În final, venerabilul autor își evaluează activitatea și se gândește cu speranță la viitor:

„Din acest motiv, am obținut doar puțină celebritate; speranța mea este că prin publicarea acestei cărți, voi deveni cunoscut posterității.”

Fiecare dintre noi suntem simpli actori pe marea scenă a istoriei, pioni ai Sorții, creaturi efemere. Personal, aspirația de a rămâne prin eforturile sale în memoria umanității a unui om care a creat, gândit și sperat, la fel ca și noi, în urmă cu douăzeci de secole, este profund impresionantă, mai ales având în vedere impactul său enorm asupra istoriei arhitecturii și occidentului.

Astfel de personalități mărețe merită toată admirația noastră și nu pot să nu mă gândesc că ar fi meritat și să știe în timpul vieții că undeva, peste 2000 de ani, numele lor nu a fost uitat, că încă au învățăcei și admiratori.

 

”The Ten Books of Architecture” – Vitruvius, Dover Publications, New York, 1960, ed. 2018., trad. din latină de Morris Hicky Morgan.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Pensula lui El Greco
Previous article Savian Boroancă: Relansare economică. Școli de gândire, probleme și soluții
Dragoș Mihai Nuță

Dragoș Mihai Nuță

Absolvent de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Craiova, voluntar la nivel național al proiectului de salvgardare a patrimoniului construit, Ambulanța pentru Monumente, membru al filialei locale Oltenia Vest. E pasionat de cercetarea, valorificarea și restaurarea patrimoniului construit, de istoria artei, studii clasice și meșteșuguri. În timpul liber e pictor și fotograf amator, ciclist împătimit și turist curios.

Related Posts

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida
February 28th, 2021

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.