• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Lucian Croitoru. Creșteți cheltuielile guvernamentale, tipăriți bani să le finanțați, apoi creșteți impozitele!
Lucian Croitoru. Creșteți cheltuielile guvernamentale, tipăriți bani să le finanțați, apoi creșteți impozitele!
Home
Opinii

Lucian Croitoru. Creșteți cheltuielile guvernamentale, tipăriți bani să le finanțați, apoi creșteți impozitele!

April 18th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Ca adept al evoluției societății prin ordine spontană, ma uit cu îngrijorare la reînvierea teorie chartaliste a banilor prin promovarea teoriei moderne a banilor – Modern Money Theory (MMT). Această teorie, apărută într-o perioadă în care „noul liberalism”, justificând egalitatea economică, se extindea, spune că banii au o natură juridică, adică au fost de la început tipăriți de guvern. Mai mult, pornind de la această natură, MMT spune că ei pot fi tipăriți în cantitățile necesare guvernului pentru a atinge nivelul ocupării depline a forței de muncă prin extinderea deficitelor bugetare.

Cu alte cuvinte, guvernul poate tipări orice cantitate de bani dorește pentru a cumpăra orice dorește. Dacă apare inflație, guvernul crește impozitele și inflația revine la normal. Unii spun că MMT înseamnă Magic Money Tree (expresie folosită de Theresa May pentru a sugera că banii trebuie mai întâi să-i ai pentru a-i cheltui). Cred că această denumire este mai sugestivă referitor la indisciplina fiscală și monetară care se promovează prin MMT. Ca și denumirea de People’s Quantitative Easing, a lui Corbyn, care implică guvernul, reflectând o concepție similară MMT, propusă de Richard Murphy. MMT implică o negare a principiului clasic al neutralității banilor. Rezultă, astfel, din MMT, că tipăritul de bani aduce prosperitate.

Cine sunt adepții acestei teorii? Toți raționaliști-constructiviștii pe care îi știm mai de mult sau mai de curând: Georg Friedrich Knapp (fondator cu a sa The State Theory of Money, publicată în 1905), Alfred Mitchel și studentul său John Maynard Keynes, Abba Lerner (un moderat întrei ei), John Kenneth Galbraith, Hyman Minsky (care descrie mecanismul formării banilor într-un mod ingenios, dar care are soluții greșite de ieșire din recesiuni sau de evitare a depresiilor economice). Mai nou îi avem pe Warren Mosler, Randall Wray, Stephanie Kelton, Pavlina Tcherneva, Rodger Malcolm Mitchell, William Francis Mitchell.

Care este diferența dintre MMT și teoria care spune că o politică fiscal care crește cheltuielile este nevoită să crească, mai târziu, impozitele pentru a reduce deficitele bugetare și inflația astfel generate? Niciuna! MMT este doar o altă eroare (pentru a fi euphemistic) născută din aroganța minții constructivist-raționaliste.

Știți ce este comic pentru România? Faptul că teoreticienii creșterii economice bazate pe creșterea salariilor (adică pe creșterea cheltuielilor) nu au înțeles bine nici teoria MMT, pe care o sprijină și pe care se bazează implicit, și pe care, în același timp, tot implicit și fără să știe, o neagă. Acești teoreticieni au propus concomitent cu creșterea cheltuielilor și reducerea impozitelor, ca apoi să dea vina pe BNR că nu a aplicat politicile ei antiinflaționiste specifice, adică derivate din teoria neo-keynesistă a banilor, pe care teoria MMT o neagă. E de râsul studenților!

Știu că unii îl citează pe Adam Smith și pe Jean-Baptiste Say pentru a susține teoria MMT. Au găsit și ei niște citate pe care le scot din context pentru a-și susține teoria raționalist-constructivistă. Dar nu scot un cuvânt pentru a spune că cei doi credeau în liberalismul clasic și în ordinea spontană, ale căror valori și, respectiv, mecanisme exclud ontologic teoria MMT.

Aristotel spune că atunci „când locuitorii unei țări au devenit mai dependenți de aceia ai altor țări, și au importat ceea ce aveau nevoie, și au exportat din ceea ce aveau prea mult, banii au intrat în uz în mod necesar” (Politics, Batoche Books, Kitchener, 1999, P. 15, traducerea din greacă în engleză de Benajamin Jowett). Aceasta este esența banilor: sunt o instituție apărută în mod spontan, nu un instrument conceput de mințile omnisciente.

Toți economiștii și gânditorii adepți ai individualismului adevărat, influențați de gândirea lui Aristotel, începând cu Bernard Mandeville, John Locke, și continuând cu Josiah Tucker, Adam Ferguson, Adam Smith, Edmund Burke, John Emerich Dalberg-Acton, Friedrich Hayek, Ludwig von Misses, Ronald Hamowy și Murray Rothbard au gândit instituțiile fundamentale ale societății capitaliste, inclusiv cea a banilor, ca pe o creație umană, dar nu ca pe o invenție a autorităților.

Raționalism-constructivismul naște aberații economice și sociale. Câteodată însă chiar și raționalism-constructivismul obosește și reînvie unele aberații mai vechi. Sau poate că le reînvie nu din oboseală, ci doar pentru că este neobosit în a-și identifica o justificare în istorie pentru a acționa în prezent împotriva bunelor practici, regăsite întotdeauna în tradiții și copiate, uneori, în politici prudente și (sic!) justificate teoretic. Nu trebuie uitat însă că teoria chartalistă a banilor nu are decât 114 ani, iar politica fiscală justificată de ea nu reprezintă o tradiție instituită ca mod de raportare eficientă la realitate, ci doar o modalitate prin care autorităților au reușit să ofere cât mai multe beneficii celor de ale căror voturi au avut nevoie pentru a-și asigurat majoritățile în parlamente.

În ultimă instanță, aceste teorii servesc practici prin care domnia legii este substituită cu domnia majorității. Iar substituirea domniei legii cu domnia majorității este o încălcare a separația puterilor în stat. Din păcate, așa cum arată Hayek în Law, Lagislation and Liberty, aceasta se întâmplă de câteva decenii în Occident, mai ales în țările care nu au avut o tradiție solidă în separarea puterii legislative de puterea executivă. Contrar a ceea ce s-ar putea crede la prima vedere, cele care încalcă această separație nu sunt guvernele, ci parlamentele.

Implicația MMT este aceea că băncile centrale pot fi privite ca parte a guvernului consolidat inclusiv din perspectiva guvernanței. QE este interpretată de adepții MMT ca fiind mult mai bine înțeleasă ca o cumpărare de datorie guvernamentală, în perioadele în care guvernele trec prin dificultăți. De aici nu mai sunt mulți pași până când se va decide că independența băncii centrale nu este necesară, din moment ce inflația este tratată de guvern prin creșterea impozitelor.

Text preluat, cu acordul autorului, de pe blogul domnului Lucian Croitoru.

  • Tags
  • bani
  • Guvern
  • inflație

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Ciprian Apetrei. Haideti sa il ingropam pe Lazar!
Previous article Ioan Stanomir. Ascensiunea domnului Nicolicea
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech
February 28th, 2021

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)
February 28th, 2021

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”
February 28th, 2021

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Uncategorized

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.