• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Lucian Croitoru. Vehiculele corectitudinii politice
Lucian Croitoru. Vehiculele corectitudinii politice
Home
Opinii

Lucian Croitoru. Vehiculele corectitudinii politice

October 1st, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

„Fenomenul Caracal” a scos la iveală și ideea că sunt în societatea noastră oameni sau organizații care extrag bani de la stat fără a da ceva util în schimb sau dând ceva ce poate fi considerat util, dar pentru care primesc un preț necinstit de mare. Aceasta nu este corupție în sensul legal, dar este o corupție a sistemului de valori. În viziunea mea sunt câteva cauze care determină acest fenomen.

Aceste cauze sunt:

  • Societatea noastră a fost dusă în eroare și a ajuns să creadă în mitea rațional-constructivistă, adică în acea minte care crede despre ea că știe să proiecteze sisteme sociale funcționale; de aici și multitudinea de obiective social-administrative iluzorii, pentru a căror realizare statul este dispus să plătească. „Ideile” minții raționalist-constructiviste sunt periculoase deoarece nu sunt testabile prin experiență sau, când prin forța împrejurărilor au fost testate în practică, s-au dovedit catastrofale. Pentru că nu sunt testabile, ideile acestei minți sunt doar ideologii. Nu dau exemple concrete, dar ideile despre centralizare a conducerii unei societăți, despre multiculturalism de stat, despre egalitate economică sau despre crearea unei societăți mai bune decât cea capitalistă sunt ideologii de stânga;
  • Acest tip de minte a impus în societate dictatura corectitudinii politice (CP) asupra comportamentelor și atitudinilor individuale. Pentru că mintea raționalist-constructivistă neagă ordinea spontană din societate, corectitudinea politică este o formă de a controla limbajul, care fără a fi controlat ar putea dezvălui falsul minții raționalist-constructiviste. Limba unui popor, pentru că a apărut în mod spontan, nu este pregătită să slujească o ordine socială inventată, pentru că, îmbogățindu-se în mod natural nu a produs limbajul artificial de care are nevoie ordinea inventată. Când comunismul a fost teoretizat și apoi introdus în societate, a avut nevoie de un limbaj care să fie în linie cu politicile pe care partidele comuniste doreau să le promoveze. Marx a introdus polilogismul, făcând logica dependentă de apartenența de clasă. Alți teoreticieni au justificat dependența adevărului de voința personală sau de cultură. CP s-a constiuit ca limbaj, adică un set de reguli, o gramatică sau o algebră a cuvintelor și a criticilor individuale, pentru a sluji și modela noua gândire. În exprimarea lui Martin S. Martin, CP „îi forțează pe oameni să vorbească într-un mod care-i conduce la un alt fel de a gândi (adică în spiritul ideologiilor de stânga-nn) și selectează știrile care sunt lăsate să ajungă la public.” (Martin S. Martin și Cristian Pătrășconiu, America la răscruce-un dialog transatlantic, Humanitas, p. 58). CP naște și ea teme pentru a fi finanțate cu mulți bani publici;
  • Coruperea conținutului ideii de intelectualitate în instituțiile de educație și în societate în general, ceea ce face posibilă apariția de persoane care să devină „autorități profesionale”, doar dacă au „corectitudine politică”.
  • Comunicarea: CP nu ar duce – spune Martin s. Martin – la apariția „unui alt fel de a gândi” dacă nu ar fi „cadrele didactice și editorii” și nu ar putea selecta „știrile care sunt lăsate să ajungă la public” fără ajutorul „cenzorilor ideologici ajunși în poziții de control în mass media”. Citatele se referă la America, unde CP este la apogeu, comparativ cu alte părți ale lumii. Dar asta nu ar trebui să ne mire. În opinia mea, primul care a sesizat și criticat CP din America a fost Alex de Tocqueville: „prinții…au materializat violența; republicile democratice de astăzi au făcut violența așa de complet intelectuală ca și voința umană pe care vrea să o constrângă…Stăpânul nu mai spune: vei gândi ca mine sau mori; el spune: tu ești liber să nu gândești ca mine; viața ta, bunurile tale, totul îți rămâne; dar de azi înainte tu ești un străin (stranger) printre noi…În cele mai mândre țări din Lumea Veche au fost publicate cărți care au intenționat cu bună credință să portretizeze viciile și absurditățile contemporanilor lor…dar puterea dominantă în Statele Unite nu înțeleg să fie tratată așa…Niciun scriitor, nu contează cât de faimos, nu poate scăpa de această obligație de a-și lăuda concetățenii. Astfel, majoritatea trăiește în autoadorație perpetuă; numai străinii sau experiența poate să aducă ceva adevăruri la urechile americanilor…Închiziția nu a fost niciodată în stare să oprească circulația în Spania a cărților opuse religiei celor mai mulți. Dominanța majorității reușește mai bine în Statele Unite: ea a înlăturat chiar și gândul de a publica astfel de cărți.” Avertizmentul lui Tocqueville este valabil și azi: „să fim atenți ca republicile democratice să nu-l reabiliteze (despotismul pe care îl denigraseră monarhiile absolute –nn), și ca, în timp ce face despotismul mai greu pentru unii, ele să nu înlăture, în ochii celor mai mulți, aspectele lui odioase și caracterul degradant (Democracy in America, Volume 2, p. 417-418, Liberty Fund). Este un advertisment valabil pentru toată lumea democratică.
  • Ca rezultat al condițiilor precedente, în societate există, pe lângă ONG-uri autentice, multe ONG-uri cuplate la bugetul public pentru a aduce la îndeplinire obiective derivate din „fanteziile” minții rațional-constructiviste sau imperative ale corectitudinii politice. Pentru mulți, aceste ONG-uri apar că nu au făcut nimic, ci doar au produs niște documente fără valoare. În realitate, ele au slujit obiectivul subtil al minții raționalist-constructiviste de a se legitima permanent, inclusiv prin promovarea limbajului ei „politic corect”

Nu includ între cauzele strict necesare corupția materială, deoarece fenomenul se poate produce și fără aceasta, corupția putând doar să adauge la fenomen.

Presa a prezentat câteva cazuri în care unele ONG-uri și persoane au primit bani publici, fără a da ceva cu adevărat util în schimb. Acești bani au venit fie de la bugetul național, fie din fonduri europene.

În prezent, în centrul atenției este un caz ce a devenit vizibil din cauza „fenomenului Caracal”, dar date fiind condițiile menționate, fenomenul este inevitabil mult mai extins și în creștere.

Din păcate, cea mai mare parte a atenției și energiei presei și a tuturor celor care analizează fenomenul este dedicată efectelor, și nu cauzelor. Nu am văzut decât extrem de puține referiri la cauzele de fond care au creat și continuă să perpetueze această situație.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cristian Pătrășconiu. Pentru adormit copiii ”pe sistem PC”
Previous article Adrian Papahagi. T1 și votul util
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.