• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ludwig von MISES. Memorii
Ludwig von MISES. Memorii
Home
ALTFEL

Ludwig von MISES. Memorii

September 4th, 2019 [ Marginalia ] [ Marginalia ] ALTFEL comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Mises, ultimul cavaler al capitalismului

Jörg Guido Hülsmann

Angers, Franţa

februarie 2009

 

Ludwig von Mises este autorul a zeci de volume şi a sute de articole care însumează contribuţia sa de veritabil pionier în domeniile economiei, istoriei, filozofiei ştiinţei, precum şi în cel al filozofiei sociale. A influenţat în mod direct şi personal nenumărate nume reprezentative din domeniul ştiinţelor sociale: F. A. Hayek, Fritz Machlup, Oskar Morgenstern, Gottfried von Haberler, Hans Sennholz, Murray Rothbard, George Reisman, Ralph Raico, Leonard Liggio, Israel Kirzner, Paul Cantor, precum şi pe mulţi alţii care au participat la seminariile sale în perioada 1920 – 1960. În perioada interbelică, s-a remarcat, de asemenea, prin sprijinul în materie de consiliere economică acordat guvernului din Austria natală.

Cu toate acestea, astăzi se ştiu extrem de puţine detalii despre acest om. Majoritatea informaţiilor, dacă nu chiar toate, au drept sursă aceste memorii, la redactarea cărora Mises a început să lucreze când a ajuns în Statele Unite ale Americii, în august 1940. Până la sfârşitul anului, el terminase o primă versiune a manuscrisului în limba germană, versiune ce a fost ulterior îmbunătăţită şi adăugită timp de încă doi ani. În cele din urmă, Mises i-a încredinţat manuscrisul soţiei sale, Margit, în vederea unei eventuale publicări. În anul 1978, la cinci ani după dispariţia sa, aceasta a publicat atât versiunea originală, în germană, cât şi o traducere a acesteia în engleză, semnată de Hans Sennholz.[1]

Memoriile acoperă perioada dezvoltării sale intelectuale, din tinereţe până în 1940. De aceea, reprezintă o lectură esenţială şi totodată fascinantă pentru toţi cei care au drept obiect de studiu economia austriacă şi/sau istoria ideilor.

De asemenea, ele sunt la fel de relevante şi pentru cei ce studiază politica mondială din secolul al XX-lea. De fapt, Memoriile lui Mises reprezintă o preţioasă sursă de informaţie despre economia şi politica primei Republici Austriece. Acestea relatează ascensiunea sa profesională, începând cu anul 1906 (când a absolvit studiile doctorale în drept la Universitatea din Viena) până în anul 1940, surprinzând atât activitatea sa din cadrul Camerei de Comerţ din Viena din timpul Primului Război Mondial, cât şi pe cea din Guvern şi Universitate. Nu doar că i-a cunoscut pe intelectualii vremii, dar a interacţionat frecvent cu liderii politici ai ţării sale, cu forurile înalte din departamentele guvernamentale, precum şi cu lideri din companiile şi corporaţiile austriece. Deşi astăzi toate acestea ar putea fi luate drept elemente neimportante, ce ţin mai mult de istoria locală, lucrurile nu stau chiar aşa. Micuţa Republică austriacă era de fapt moştenitoarea marelui Imperiu Habsburgic, care tocmai se năruise în anul 1918. In anii 1920 şi 1930, Austria juca încă un rol important în politica mondială, marcat îndeosebi de atitudinea sa împotriva nou-apărutelor curente reprezentate de  bolşevism şi naţional-socialism. De aceea, nu ar fi exagerat să afirmăm că politica mondială a secolului al XX-lea nu ar putea fi pe deplin înţeleasă în lipsa unei cunoaşteri profunde a politicii austriece din perioada interbelică. Memoriile de faţă reprezintă, aşadar, un pas esenţial în înţelegerea acestui fenomen prin aceea că autorul lor a fost nu doar un participant activ la evenimentele timpului său, ci, mai ales, un om care a înţeles pe deplin aspectele economice ale perioadei, într-o manieră mult mai profundă decât alţi contemporani.[2]

Dar ce relevă aceste memorii despre autorul lor? Ce dezvăluie Mises despre el însuşi? Nu prea multe. Naraţiunea sa este concentrată pe relatarea parcursului său intelectual şi a vieţii sale publice. Nimic din ce urmează nu face referire la visele şi sentimentele sale, la iubirile sale, la venituri şi averi, pasiuni sau tentaţii; nici un cuvânt nu este dedicat descrierii vieţii sale de familie sau a sentimentelor sale faţă de părinţi, fraţi sau surori, angajaţi din gospodărie, veri, profesori sau vecini, nici o poveste legată de accidente sau picioare rupte.

Acest aspect este în deplin acord cu celelalte scrieri ale sale, profesionale sau personale. Chiar şi în corespondenţă, aspectele private sunt tratate cu maximă discreţie. De-a lungul întregii sale vieţi, Mises a evitat să dezvăluie sau să publice aspecte legate de propria-i persoană, deşi, aşa cum am arătat deja, el a jucat un rol remarcabil pe scena timpurilor sale[3].

Cu toate acestea, în mod implicit, Memoriile ne spun totuşi câteva lucruri despre Mises – omul.

În primul rând, deşi motivul din spatele acestui demers rămâne neclar, este fără îndoială interesant faptul că în toate amintirile relatate, naraţiunea se concentrează asupra persoanei publice. Am putea suspecta aici anxietatea legată de vulnerabilitatea determinată de expunere. Este posibil ca lui Mises să i se fi părut complicat şi riscant totodată să-şi pună emoţiile pe hârtie, deoarece acest lucru ar fi însemnat eliminarea controlului şi filtrului gândirii atât de specifice lucrărilor sale din domeniul politic şi economic. De fapt, se pare că nu întotdeauna Mises reuşea să se controleze în situaţii de conflict, îndeosebi în cele în care era implicată şi viitoarea sa soţie.[4] Centrarea naraţiunii asupra personalităţii sale publice ar putea reprezenta, de asemenea, profunda-i modestie şi stoica-i preocupare de a separa aspecte ce ţin de interesul comun de cele legate de interesul personal, tocmai pentru a asigura prioritizarea primelor în detrimentul celorlalte.

De asemenea, Memoriile reprezintă o scriere unică în seria celor semnate de Mises, deoarece cuprinde un număr semnificativ de afirmaţii sincere despre persoane cu care acesta a interacţionat de-a lungul vieţii sale profesionale. Deşi era cunoscut ca unul care nu tolera prostia, Mises nu a exprimat niciodată în scris astfel de opinii. Aşa cum relatează şi în această carte, principiul său de bază, adoptat devreme, în tinereţe, era să nu scrie niciodată despre slăbiciunile intelectuale şi morale ale oponenţilor săi, ci despre erorile intelectuale ale acestora, întocmai pentru a le putea gestiona mai bine pe acestea din urmă. Doar aici, în Memorii, care, din start, nu au fost destinate tiparului în timpul vieţii sale, a discutat despre virtuţi şi vicii. Dacă analizăm eroii şi anti-eroii lui Mises, identificăm existenţa unui sistem de valori în care, pe de o parte, sunt apreciate bunăvoinţa, munca temeinică şi profesionalismul şi în care, pe de altă parte, lăcomia, ostentaţia şi superficialitatea sunt aspru criticate.

Mises nu a revenit niciodată cu o completare care să acopere ultima parte a vieţii sale în Statele Unite ale Americii. Memoriile reprezintă, de fapt, un bilanţ al realizărilor sale din Lumea Veche, scris în stil testamentar la un moment de răscruce al vieţii sale, reprezentând un manifest personal şi totodată, o lecţie pentru generaţiile viitoare de cititori. Fie ca toţi cititorii acestei noi şi frumoase traduceri să beneficieze pe deplin de aceasta!

 

[1] A se consulta Mises, Erinnerungen von Ludwig v. Mises  (Stuttgart: Gustave Fischer, 1978); Notes and Recollections (South Holland, I11.: Libertarian Press, 1978). Între timp, au fost publicate traduceri în italiană, spaniolă şi franceză: Autobiografia di un liberale (Soveria Mannelli: Rubertino, 1996); Autobiografia de un liberal (Madrid: Union Editorial, 2001); Souvenirs d’Europe (http://herve.dequengo.free.fr/
Mises/SE/SE.htm).

[2] Mises este astăzi cunoscut mai ales datorită contribuţiilor sale în sfera teoriei economice. Dincolo de acestea, el este, fără îndoială, şi un important istoric al mişcărilor totalitare contemporane. A se consulta îndeosebi Mises, Nation, State and Economy (1919), Omnipotent Government (1944), Planned Chaos (1947). Primele sale publicaţii ca tânăr cercetător (1902 – 1906) au avut în prim-plan aspecte istorice; deşi în acea perioadă a fost puternic influenţat de idei istoriciste şi intervenţioniste, mai târziu, aşa cum se arată şi în volumul de faţă, va ajunge să le respingă.

[3] Cu excepţia Memoriilor sale (care nu au fost publicate de el însuşi), singura scriere în care Mises alege să-şi discute propriile idei este o adresă către Departamentul de Economie din cadrul Universităţii din New York, în noiembrie 1940, în contextul căutării unui post în ţara adoptivă. A se consulta Mises, “My Contributions to Economic Theory”, Planning for Freedom, 4th ed. (South Holland, I11.: Libertarian Press 1980), pp. 224–233. În lucrările sale teoretice, găsim numeroase comentarii asupra istoriei ideilor, dar aproape niciodată asupra propriilor idei. În anul 1960, a publicat o broşură dedicată istoriei Şcolii Austriece de Economie, în care, însă, nu a făcut niciun fel de referire la sine. A se consulta Mises, The Historical Setting of the Austrian School of Economics (1962, 1969; republicată în Auburn, Ala.: Ludwig von Mises Institute, 1984 şi 2007).

[4] “Ocazional, avea răbufniri teribile de furie.” Margit von Mises, My Years with Ludwig von Mises (New Rochelle, N.Y.: Arlington House, 1976), p. 36.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article România şi deceniul uselist
Previous article Alexandru Călinescu. Commediante!... Tragediante!...
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)
March 3rd, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”
February 23rd, 2021

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea
February 17th, 2021

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.