M. Cincea. Post câştigat la Catedra UNESCO a Academiei de Studii Economice, după un concurs cu indicii de fals în declaraţii

February 13th, 2021 [ Melania Cincea ] Societate comments

După ce a coordonat lucrări „ştiinţifice” scrise în puşcărie de un deţinut condamnat pentru constituire de grup infracţional organizat, Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti, obţine de la Academia de Studii Economice din Bucureşti un post de conferenţiar la Catedra UNESCO. Pentru a preda, printre altele, Etică și integritate academică şi Redactarea lucrărilor științifice. ASE îi oferă însă acest post didactic, deşi în dosarul de concurs s-a prezentat şi cu o lucrare care aparţine altei persoane.

Cine va da lecţii de Etică şi integritate academică, la ASE?

Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a scos la concurs, în noiembrie 2020, un post de conferenţiar la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (Catedra UNESCO). Disciplinele postului sunt: Etică și integritate academică, Redactarea lucrărilor științifice, Strategii de negociere în afaceri și managementul conflictelor şi Negocieri în afaceri. În 19 ianuarie a.c. s-a dat avizul de legalitate privind dosarul de concurs, în 26 şi 27 ianuarie a avut loc concursul, în 28 ianuarie fiind anunţate rezultele.

Concursul a fost câştigat de Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti, admisă cu „foarte bine”.

Potrivit unei liste a ASE privind componenţa comisiilor de concurs şi contestaţii pentru ocuparea posturilor didactice vacante pe perioadă nedeterminată, semestrul I, anul universitar 2020-2012, comisia de concurs fusese stabilită a fi compusă din:

Conf. univ. dr. Tănase Stamule – Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE;
Prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platiş – Universitatea Bucureşti;
Prof. univ. dr. Liviu Mihăescu – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu;
Prof. univ. dr. Cristi-Marcel Spulbăr – Universitatea din Craiova;
Conf. univ. dr. Anca Bogdan – Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE;
Prof. univ. dr. Silvia Florea (membru supleant) – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu;
Prof. univ. dr. Violeta-Mihaela Dincă (membru supleant) – directorul Catedrei UNESCO din cadrul Facultăţii de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE.

La o primă vedere, ceea ce atrage atenţia este discordanţa dintre două discipline pe care Mireille Rădoi a fost admisă să le predea la Catedra UNESCO a ASE, şi anume Etică şi integritate academică şi Redactarea lucrărilor ştiinţifice, şi un episod recent din parcursul său academic: numele ei figurează pe lista cadrelor universitare care au coordonat lucrări „ştiinţifice” scrise de deţinuţi, în penitenciar, pentru a le diminua pedeapsa privativă de libertate. Fapte care, toate, au intrat, in rem, în atenţia DNA, care a deschis un dosar penal pe tema aceasta în ianuarie 2016.

Suspiciuni de fraudă

La o privire mai atentă a dosarului de concurs, ies însă la iveală indicii privind o posibilă fraudare a concursului. În fişa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru ocuparea postului de conferenţiar universitar publicat în Monitorul Oficial, partea a III-a, nr. 782 din 24.11.2020, depusă de Mireille Rădoi, apare o lucrare care este a altcuiva. La secţiunea A2. Cărţi, capitole din cărţi, volum ISI Proceedings menţionează ca fiind al său un articol semnat „M. Rădoi”: Explanatory theories and models of substance use – an analysis from the perspective of building intervention models, Fourth International Conference Psyho-Social Perspectives in the Quasi-Coercitive Treatment of Offenders: Social Control and Vulnerable Groups (Specto, 2013), pag. 489-493. Autorul este însă Mihaela Rădoi, de la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

O altă neconcordanţă apare în lista de lucrări depusă la dosar, unde Mireille Rădoi se prezintă drept coordonator al unui volum colectiv. Este vorba despre volumul Eroinele României Mari. Destine din linia întâi (Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-450-6), al cărei coordonator ştiinţific este prof. univ. dr. Adina Berciu Drăghicescu. Lucrarea a fost scrisă în cadrul proiectului omonim lansat la inițiativa Fundației Universitare „Carol I”, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și cu Arhivele Naționale ale României.

În plus, în CV-ul depus la dosar este menţionată, la secţiunea Participare conferinţe internaţionale, o lucrare despre care angajaţi ai Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti afirmă că este scrisă de unii dintre ei, nu de Mireille Rădoi. Este vorba despre Security and Digital Literacy, prezentată la a 58-a Convenţie Anuală a ISA – International Studies Association, care a avut loc în 22-25 februarie 2017, în SUA, la Baltimore.

Conducerea ASE nu şi-a exprimat încă punctul de vedere oficial

L-am întrebat, printr-o solicitare de informaţii, pe rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, cum comentează această situaţie şi ce măsuri va dispune.

În primul răspuns venit de la ASE am fost atenţionată că pe solicitarea mea de infomaţii nu aveam… semnătură. Biroul Relaţii cu Publicul al ASE îmi cita cu scrupulozitate din textul legii, atenţionându-mă că, pe lângă nume, prenume şi funcţie, solicitarea de informaţii trebuie să aibă semnătură; probabil, la semnătura olografă se făcea referire, pentru că, altfel, ea exista.

În al doilea răspuns – primit după ce am trimis adresa semnată şi olograf, deşi legea nu cere acest lucru –, mi s-a comunicat că voi primi răspunsul în 30 de zile. Deşi, tot legea din care se cita meticulos prevede că răspunsul se dă în 10 zile, termenul fiind prelungit la 30 de zile doar dacă implică un volum mare al lucrărilor care trebuie documentate.

În aşteptarea răspunsului rectorului ASE, l-am întrebat pe preşedintele comisiei de concurs, prof. univ. dr. Tănase Stamule, decanul Facultăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine din ASE, cum comentează această situaţie. „Noi am sesizat această eroare materială în timpul concursului, înainte de prelegere, şi am eliminat articolul din fişă. Acel articol nu influenţa punctajul, pentru că doamna avea nevoie de două articole. Am trimis toate informaţiile către Rectorat şi o să vi se răspundă.” L-am întrebat cum poate fi însuşirea lucrării altcuiva catalogată drept „eroare materială”, în condiţiile în care candidata a dat şi o declaraţie pe proprie răspundere în privinţa autenticităţii actelor depuse la dosar. „O să primiţi un răspuns din partea Rectoratului, conform procedurii”. Am insistat, întrebând dacă la dosar există acea declaraţie pe proprie răspundere cerută de lege. „O să primiţi un răspuns în scris din partea Departamentului Juridic al ASE”.

Ceea ce e clar până acum este că, în cazul descoperirii unei situaţii de genul acesta în dosarul de concurs al unui candidat, opţiunea nu doar onestă, ci şi legală pe care comisia de concurs o are este nu să îndrepte o eroare materială – neavând competenţă în acest sens –, ci să respingă dosarul, să nu accepte, în fond, o declaraţie în fals.

Ce spune Mireille Rădoi?

I-am solicitat ieri, 9 februarie, pe mail, şi lui Mireille Rădoi să ofere clarificări în privinţa acestei situaţii, întrebând-o:

Cum comentaţi faptul că în fişa de verificare, la secţiunea A2. Cărţi, capitole din cărţi, volum ISI Proceedings, menţionaţi articolul Explanatory theories and models of substance use – an analysis from the perspective of building intervention models (…) ca fiind al dumneavoastră, deşi el apare ca fiind al doamnei Mihaela Rădoi, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi?
De ce în CV-ul depus la dosar vă asumaţi calitatea de coordonator al volumului Eroinele României Mari. Destine din linia întâi (Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018)?
Cum comentaţi afirmaţia unor angajaţi ai instituţiei pe care o conduceţi, Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, potrivit cărora lucrarea Security and Digital Literacy (…), pe care aţi menţionat-o în CV la secţiunea Participare conferinţe internaţionale, ar fi scrisă de angajaţi ai BCUB?

Până la publicarea articolului, nu am primit răspuns.

Rotiţă în frăţia penal-academică

Mireille Rădoi a fost desemnată să predea Etică și integritate academică şi Redactarea lucrărilor științifice la ASE la aproape şase ani după ce coordonase „opere ştiinţifice” scrise în penitenciar. Episodul se cere, în context, readus în atenţie, mai ales că fapta s-.a aflat în atenţia DNA. În ianuarie 2016, Parchetul anticorupţie anunţa că s-a autosesizat şi a început o anchetă penală in rem ce viza modul în care, pentru a-şi scurta pedeapa, sute de puşcăriaşi declaraseră, în anii 2012-2015, că au scris în perioada detenţiei lucrări ştiinţifice. Era însă vorba nu doar despre sute de deţinuţi, ci şi, implicit, despre cei care contribuiseră la eliberarea lor din detenţie, înainte de termen: zeci de cadre universitare, care le-au girat „operele ştiinţifice”, deşi se presupune că ştiu ce înseamnă o lucrare ştiinţifică şi ştiu că este imposibil de scris un astfel de volum, în decurs de câteva săptămâni, în detenţie, administratori sau directori de edituri care au declarat că le-au tipărit, dar nu le-au trimis nicăieri spre vânzare, nici măcar nu le-au declarat la Biblioteca Națională, şi, nu în ultimul rând, angajaţi ai Penitenciarelor şi chiar judecători care nu au văzut nereguli – deşi acestea au fost sesizabile și la o verificare jurnalistică – şi au dispus punerea lor în libertate. Numai în anul 2015, când a fost un vârf al „creaţiei” în puşcării, în penitenciare au fost declarate ca fiind scrise aproape 400 de lucrări ştiinţifice. Dosarul a fost declinat, în februarie 2019, Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului General, însă din ianuarie 2019 nu a mai oferit nimeni nicio informaţie despre acest caz.

Mireille Rădoi figurează pe lista Ministerului Justiţiei privind operele ştiinţifice scrise în puşcărie, ca fiind coordonator al unor volume semnate de Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fost consilier economic la Ambasada României din Turcia, înainte de 1989, scria Evz, numit de presă „miliardarul sub acoperire”. Acesta a fost condamnat în ianuarie 2015 – alături de Codruţ Sereş, în dosarul „Privatizărilor strategice” – la patru ani şi şase luni de închisoare, pentru constituire de grup infracţional organizat. În decurs de aproximativ şase luni, Dorinel Mucea a declarat că a scris, în penitenciar fiind, şapte lucrări ştiinţifice. În baza lor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor i-a diminuat pedeapsa cu şapte luni; deci, cu o lună pentru fiecare carte.

La analiza a doar două volume, cele coordonate de Mireille Rădoi, au apărut indicii de fraudă: cărţi diferite cu bibliografie identică, volume fără note de subsol, cărţi cu ISBN neidentificabil la Biblioteca Naţională, volume tipărite, contrar legii, la edituri neacreditate ştiinţific și chiar cărți tipărite înainte ca deținutul să fi încheiat redactarea lucrării. Cu toate acestea, Mireille Rădoi îi lăuda „opera”, în Argumentul și pe copertele celor două volume.