• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
M. Cincea. Post câştigat la Catedra UNESCO a Academiei de Studii Economice, după un concurs cu indicii de fals în declaraţii
M. Cincea. Post câştigat la Catedra UNESCO a Academiei de Studii Economice, după un concurs cu indicii de fals în declaraţii
Home
Societate

M. Cincea. Post câştigat la Catedra UNESCO a Academiei de Studii Economice, după un concurs cu indicii de fals în declaraţii

February 13th, 2021 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

După ce a coordonat lucrări „ştiinţifice” scrise în puşcărie de un deţinut condamnat pentru constituire de grup infracţional organizat, Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti, obţine de la Academia de Studii Economice din Bucureşti un post de conferenţiar la Catedra UNESCO. Pentru a preda, printre altele, Etică și integritate academică şi Redactarea lucrărilor științifice. ASE îi oferă însă acest post didactic, deşi în dosarul de concurs s-a prezentat şi cu o lucrare care aparţine altei persoane.

 

Cine va da lecţii de Etică şi integritate academică, la ASE?

Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, a scos la concurs, în noiembrie 2020, un post de conferenţiar la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (Catedra UNESCO). Disciplinele postului sunt: Etică și integritate academică, Redactarea lucrărilor științifice, Strategii de negociere în afaceri și managementul conflictelor şi Negocieri în afaceri. În 19 ianuarie a.c. s-a dat avizul de legalitate privind dosarul de concurs, în 26 şi 27 ianuarie a avut loc concursul, în 28 ianuarie fiind anunţate rezultele.

Concursul a fost câştigat de Mireille Rădoi, directorul Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” Bucureşti, admisă cu „foarte bine”.

Potrivit unei liste a ASE privind componenţa comisiilor de concurs şi contestaţii pentru ocuparea posturilor didactice vacante pe perioadă nedeterminată, semestrul I, anul universitar 2020-2012, comisia de concurs fusese stabilită a fi compusă din:

  • Conf. univ. dr. Tănase Stamule – Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE;
  • Prof. univ. dr. Magdalena Iordache-Platiş – Universitatea Bucureşti;
  • Prof. univ. dr. Liviu Mihăescu – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu;
  • Prof. univ. dr. Cristi-Marcel Spulbăr – Universitatea din Craiova;
  • Conf. univ. dr. Anca Bogdan – Facultatea de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE;
  • Prof. univ. dr. Silvia Florea (membru supleant) – Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu;
  • Prof. univ. dr. Violeta-Mihaela Dincă (membru supleant) – directorul Catedrei UNESCO din cadrul Facultăţii de Administrarea Afacerilor, cu Predare în Limbi Străine, ASE.

La o primă vedere, ceea ce atrage atenţia este discordanţa dintre două discipline pe care Mireille Rădoi a fost admisă să le predea la Catedra UNESCO a ASE, şi anume Etică şi integritate academică şi Redactarea lucrărilor ştiinţifice, şi un episod recent din parcursul său academic: numele ei figurează pe lista cadrelor universitare care au coordonat lucrări „ştiinţifice” scrise de deţinuţi, în penitenciar, pentru a le diminua pedeapsa privativă de libertate. Fapte care, toate, au intrat, in rem, în atenţia DNA, care a deschis un dosar penal pe tema aceasta în ianuarie 2016.

 

Suspiciuni de fraudă

La o privire mai atentă a dosarului de concurs, ies însă la iveală indicii privind o posibilă fraudare a concursului. În fişa de verificare a îndeplinirii standardelor pentru ocuparea postului de conferenţiar universitar publicat în Monitorul Oficial, partea a III-a, nr. 782 din 24.11.2020, depusă de Mireille Rădoi, apare o lucrare care este a altcuiva. La secţiunea A2. Cărţi, capitole din cărţi, volum ISI Proceedings menţionează ca fiind al său un articol semnat „M. Rădoi”: Explanatory theories and models of substance use – an analysis from the perspective of building intervention models, Fourth International Conference Psyho-Social Perspectives in the Quasi-Coercitive Treatment of Offenders: Social Control and Vulnerable Groups (Specto, 2013), pag. 489-493. Autorul este însă Mihaela Rădoi, de la Departamentul de Sociologie şi Asistenţă Socială al Facultăţii de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

O altă neconcordanţă apare în lista de lucrări depusă la dosar, unde Mireille Rădoi se prezintă drept coordonator al unui volum colectiv. Este vorba despre volumul Eroinele României Mari. Destine din linia întâi (Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018, ISBN 978-973-167-450-6), al cărei coordonator ştiinţific este prof. univ. dr. Adina Berciu Drăghicescu. Lucrarea a fost scrisă în cadrul proiectului omonim lansat la inițiativa Fundației Universitare „Carol I”, în parteneriat cu Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și cu Arhivele Naționale ale României.

În plus, în CV-ul depus la dosar este menţionată, la secţiunea Participare conferinţe internaţionale, o lucrare despre care angajaţi ai Bibliotecii Centrale Universitare Bucureşti afirmă că este scrisă de unii dintre ei, nu de Mireille Rădoi. Este vorba despre Security and Digital Literacy, prezentată la a 58-a Convenţie Anuală a ISA – International Studies Association, care a avut loc în 22-25 februarie 2017, în SUA, la Baltimore.

 

Conducerea ASE nu şi-a exprimat încă punctul de vedere oficial

L-am întrebat, printr-o solicitare de informaţii, pe rectorul ASE, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, cum comentează această situaţie şi ce măsuri va dispune.

În primul răspuns venit de la ASE am fost atenţionată că pe solicitarea mea de infomaţii nu aveam… semnătură. Biroul Relaţii cu Publicul al ASE îmi cita cu scrupulozitate din textul legii, atenţionându-mă că, pe lângă nume, prenume şi funcţie, solicitarea de informaţii trebuie să aibă semnătură; probabil, la semnătura olografă se făcea referire, pentru că, altfel, ea exista.

În al doilea răspuns – primit după ce am trimis adresa semnată şi olograf, deşi legea nu cere acest lucru –, mi s-a comunicat că voi primi răspunsul în 30 de zile. Deşi, tot legea din care se cita meticulos prevede că răspunsul se dă în 10 zile, termenul fiind prelungit la 30 de zile doar dacă implică un volum mare al lucrărilor care trebuie documentate.

În aşteptarea răspunsului rectorului ASE, l-am întrebat pe preşedintele comisiei de concurs, prof. univ. dr. Tănase Stamule, decanul Facultăţii de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine din ASE, cum comentează această situaţie. „Noi am sesizat această eroare materială în timpul concursului, înainte de prelegere, şi am eliminat articolul din fişă. Acel articol nu influenţa punctajul, pentru că doamna avea nevoie de două articole. Am trimis toate informaţiile către Rectorat şi o să vi se răspundă.” L-am întrebat cum poate fi însuşirea lucrării altcuiva catalogată drept „eroare materială”, în condiţiile în care candidata a dat şi o declaraţie pe proprie răspundere în privinţa autenticităţii actelor depuse la dosar. „O să primiţi un răspuns din partea Rectoratului, conform procedurii”. Am insistat, întrebând dacă la dosar există acea declaraţie pe proprie răspundere cerută de lege. „O să primiţi un răspuns în scris din partea Departamentului Juridic al ASE”.

Ceea ce e clar până acum este că, în cazul descoperirii unei situaţii de genul acesta în dosarul de concurs al unui candidat, opţiunea nu doar onestă, ci şi legală pe care comisia de concurs o are este nu să îndrepte o eroare materială – neavând competenţă în acest sens –, ci să respingă dosarul, să nu accepte, în fond, o declaraţie în fals.

 

Ce spune Mireille Rădoi?

I-am solicitat ieri, 9 februarie, pe mail, şi lui Mireille Rădoi să ofere clarificări în privinţa acestei situaţii, întrebând-o:

  • Cum comentaţi faptul că în fişa de verificare, la secţiunea A2. Cărţi, capitole din cărţi, volum ISI Proceedings, menţionaţi articolul Explanatory theories and models of substance use – an analysis from the perspective of building intervention models (…) ca fiind al dumneavoastră, deşi el apare ca fiind al doamnei Mihaela Rădoi, de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi?
  • De ce în CV-ul depus la dosar vă asumaţi calitatea de coordonator al volumului Eroinele României Mari. Destine din linia întâi (Bucureşti, Editura Muzeul Literaturii Române, 2018)?
  • Cum comentaţi afirmaţia unor angajaţi ai instituţiei pe care o conduceţi, Biblioteca Centrală Universitară Bucureşti, potrivit cărora lucrarea Security and Digital Literacy (…), pe care aţi menţionat-o în CV la secţiunea Participare conferinţe internaţionale, ar fi scrisă de angajaţi ai BCUB?

Până la publicarea articolului, nu am primit răspuns.

 

Rotiţă în frăţia penal-academică

Mireille Rădoi a fost desemnată să predea Etică și integritate academică şi Redactarea lucrărilor științifice la ASE la aproape şase ani după ce coordonase „opere ştiinţifice” scrise în penitenciar. Episodul se cere, în context, readus în atenţie, mai ales că fapta s-.a aflat în atenţia DNA. În ianuarie 2016, Parchetul anticorupţie anunţa că s-a autosesizat şi a început o anchetă penală in rem ce viza modul în care, pentru a-şi scurta pedeapa, sute de puşcăriaşi declaraseră, în anii 2012-2015, că au scris în perioada detenţiei lucrări ştiinţifice. Era însă vorba nu doar despre sute de deţinuţi, ci şi, implicit, despre cei care contribuiseră la eliberarea lor din detenţie, înainte de termen: zeci de cadre universitare, care le-au girat „operele ştiinţifice”, deşi se presupune că ştiu ce înseamnă o lucrare ştiinţifică şi ştiu că este imposibil de scris un astfel de volum, în decurs de câteva săptămâni, în detenţie, administratori sau directori de edituri care au declarat că le-au tipărit, dar nu le-au trimis nicăieri spre vânzare, nici măcar nu le-au declarat la Biblioteca Națională, şi, nu în ultimul rând, angajaţi ai Penitenciarelor şi chiar judecători care nu au văzut nereguli – deşi acestea au fost sesizabile și la o verificare jurnalistică – şi au dispus punerea lor în libertate. Numai în anul 2015, când a fost un vârf al „creaţiei” în puşcării, în penitenciare au fost declarate ca fiind scrise aproape 400 de lucrări ştiinţifice. Dosarul a fost declinat, în februarie 2019, Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie din cadrul Parchetului General, însă din ianuarie 2019 nu a mai oferit nimeni nicio informaţie despre acest caz.

Mireille Rădoi figurează pe lista Ministerului Justiţiei privind operele ştiinţifice scrise în puşcărie, ca fiind coordonator al unor volume semnate de Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, fost consilier economic la Ambasada României din Turcia, înainte de 1989, scria Evz, numit de presă „miliardarul sub acoperire”. Acesta a fost condamnat în ianuarie 2015 – alături de Codruţ Sereş, în dosarul „Privatizărilor strategice” – la patru ani şi şase luni de închisoare, pentru constituire de grup infracţional organizat. În decurs de aproximativ şase luni, Dorinel Mucea a declarat că a scris, în penitenciar fiind, şapte lucrări ştiinţifice. În baza lor, Administraţia Naţională a Penitenciarelor i-a diminuat pedeapsa cu şapte luni; deci, cu o lună pentru fiecare carte.

La analiza a doar două volume, cele coordonate de Mireille Rădoi, au apărut indicii de fraudă: cărţi diferite cu bibliografie identică, volume fără note de subsol, cărţi cu ISBN neidentificabil la Biblioteca Naţională, volume tipărite, contrar legii, la edituri neacreditate ştiinţific și chiar cărți tipărite înainte ca deținutul să fi încheiat redactarea lucrării. Cu toate acestea, Mireille Rădoi îi lăuda „opera”, în Argumentul și pe copertele celor două volume.

  • Articolul integral poate fi citit aici: Fraude cu gir academic în lucrările zise științifice scrise în penitenciar

text publicat în premieră pe siteul PUTEREA A CINCEA

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Despre nefericire în era digitală
Previous article De ce credința în știință nu ne va rezolva toate problemele
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare
February 23rd, 2021

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie
February 21st, 2021

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Omenirea: o poveste fără speranță?
February 21st, 2021

Omenirea: o poveste fără speranță?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Minunile limbajului obișnuit Uncategorized

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor. Opinii

Bogdan Glăvan. E dificil să faci predicții, mai ales despre viitor.

Feb 17th, 2021
Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea ALTFEL

Alexandru Călinescu. Ce mai zice lumea

Feb 17th, 2021
Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție Opinii

Adrian Papahagi: Gânduri răzlețe despre libertate, toleranță și corupție

Feb 17th, 2021
Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu Cultură

Câteva fragmente din „Jurnalul de la Păltiniș”, de Gabriel Liiceanu

Feb 17th, 2021
Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte Debate

Virgil Iordache. Note pe marginea întâlnirii Patriarh – Președinte

Feb 17th, 2021
Viitorul este deja aici Debate

Viitorul este deja aici

Feb 16th, 2021
Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie Opinii

Bogdan Glăvan. Spălarea pe creier în sistemul socialist de educatie

Feb 16th, 2021
„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats Literatură

„Unei veverițe de la Kyle-Na-No", de William Butler Yeats

Feb 15th, 2021
Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop Debate

Lucian Croitoru. O explicație simplă pentru fenomenul GameStop

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală? ALTFEL

Teodor Baconschi. Ce întrerupe rutina mentală?

Feb 15th, 2021
Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani Opinii

Daniel Uncu. Un deznodamant asteptat: decredibilizarea ireversibila a democratilor americani

Feb 15th, 2021
Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel Cultură

Câteva fragmente din „Viața în adevăr”, de Václav Havel

Feb 15th, 2021
Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea? Debate

Bogdan Glăvan. De ce e bună privatizarea?

Feb 15th, 2021
Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice Opinii

Alexandru Lăzescu. Avertismentele lui Lavrov şi „lebedele negre” geopolitice

Feb 15th, 2021
Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ? Debate

Virgil Iordache. Facem ce am fi putut face de la început. Dar am fi putut ?

Feb 15th, 2021
Teodor Baconschi. Izolarea și social-media Opinii

Teodor Baconschi. Izolarea și social-media

Feb 14th, 2021
Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni Opinii

Lucian Croitoru. Creșterea opțională a vârstei de pensionare: o decizie necesară pentru buget și corectă pentru oameni

Feb 14th, 2021
C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul Debate

C. Pătrășconiu. Interviu Thierry Wolton: Comunismul, intelectualii de stânga și negaționismul

Feb 14th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.