• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Măiestria ilustrațiilor botanice
Măiestria ilustrațiilor botanice
Home
Știință

Măiestria ilustrațiilor botanice

December 9th, 2020 Iulia Nedelcu Iulia Nedelcu Cultură, Știință comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Jessica Lack pentru casa de licitații Christie’s

Secolul al 18-lea a fost epoca de aur a artei botanice. Botaniștii neînfricați călătoreau în toate colțurile Pământului pentru a descoperi și analiza specii rare precum liana de jad, ciocul-de-papagal sau orhideea fantomă, fiind convinși că analiza unor astfel de specii ar scoate oamenii din întunericul neștiinței. Acești oameni de știință erau cel mai adesea întovărășiți de ilustratori extrem de talentați, care își făceau accesibile lucrările publicului larg. „Îndrăzniți să cunoașteți”, scria filosofiul german Immanuel Kant în 1784, sugerând că studiul naturii le-ar putea oferi oamenilor calea spre o lume mai bună. Pe când numele unor ilustratori precum Georg Ehret (1708-1770) și Pierre-Joseph Redouté (1759-1840) au rămas în istorie, același lucru nu se poate spune și despre femeile care au avut aceleași îndeletniciri.

Maria Sibylla Merian (1647-1717) a fost un entomolog de origine elvețiană, care s-a luptat cu malaria în colonia olandeză Surinam pentru a analiza flora și fauna din acele locuri. Cu toate acestea, contribuțiile sale în botanică au fost abia recent recunoscute. În aceeași situație se află și Madeleine Basseporte (1701-1780), care a fost pictorița oficială a Grădinilor Regelui din Paris, iar multe dintre lucrările sale au fost atribuite în mod eronat lui Pierre-Joseph Redouté.

Annabel Kishor, specialistul pe Acuarele și Desene de Origine Britanică din cadrul casei de licitații Christie’s, explică faptul că femeile nu își semnau aproape niciodată lucrările, deși apelau uneori la niște inițiale discrete. Toate acestea explică de ce descoperirea unui album de ilustrații de botanică precum cel al doamnei Maria Compton, Marchiză de Northampton (1766-1843), al profesoarei sale Margaret Meen (circa 1755-1824) și al nepoatei Emma Smith (1801-1876), care ulterior se va căsători cu nepotul lui Jane Austen, este așa o raritate, cu atât mai mult cu cât conține 69 de ilustrații. Acest album a fost în familia Compton mai bine de 200 de ani. Fiul Mariei Compton, Spencer Compton a devenit președintele Societății Regale, o instituție pentru promovarea științei fondată în 1660, deci am putea considera că ea le-a insuflat copiilor săi dragostea pentru artă și știință.

Tutora Mariei, Margaret Meen, s-a numărat printre primii angajați ai Grădinii Botanice Roiale, fondată în 1749 de prințesa Augusta, mama lui George al III-lea. „Este extrem de relevant că această grădină a fost fondată de o femeie”, scrie Kishor. „Asta înseamnă că era un loc respectabil pe care îl frecventau femeile iubitoare de artă și știință.”

Meen și-a dedicat viața studiului plantelor, oferind spre publicare ilustrații științifice de cel mai înalt calibru. A predat de asemenea și Reginei Charlotte (soția lui George al III-lea) și fiicei acestora, prințesa Elisabeta. Conform lui Kishor, regina era fascinată de botanică și petrecea ore întregi ilustrând speciile rare pe care i le aducea  Sir Joseph Banks (1743-1820) din expedițiile sale. Împreună cu Banks, care a devenit directorul neoficial al Grădinii, ea i-a încurajat pe botaniști să exploreze lumea în căutarea speciilor rare, iar pe căpitanii de vas să își asume riscuri grozave. Semnițe și flori presate le-au fost trimise din toate colțurile lumii, pentru a fi examinate.

Datorită patronajului regal, ilustrațiile de botanică au devenit o ocupație respectabilă a femeilor din aristocrație care, „deși în mod normal nu erau încurajate să discute despre artă și știință, realizau acum desene minuțioase ale speciilor exotice, urmând modelul sistemului Linnaean”, explică Kishor. Botanistul suedez Carl Linnaeus (1707-1778) a elaborat un sistem binominal pentru denumirea plantelor și animalelor în 1735, care este folosit până în ziua de azi. Fiind conștientă de relevanța acestor lucruri, Meen le-a intregrat în sistemul ei pedagogic.

În mod tradițional, o ilustrație botanică de secol XVIII era compusă din câteva elemente clare: o singură plantă cu tulpina dreaptă, alături de care se regăseau componentele sale reproducătoare. În pofida acestui canon, desenele doamnei Compton par mult mai dinamice. Este suspectat că elevii lui Meen beneficiau de mult mai multă libertate decât contemporanii lor de sex masculin. „Aceste desene nu erau realizate în scopul publicării – ar fi fost considerate vulgare – , motiv pentru care Maria și Emma au putut fi mai experimentale.”

Rezultatele acestei libertăți sunt niște portrete nostalgice ale lumii naturale, care anticipează picturile botanistei victoriene Marianne North (1830-1890), cea care a călătorit în cele mai îndepărtate colțuri ale lumii pentru a observa și ilustra florile în habitatul lor natural.

„Nu poți cunoaște o plantă doar după structura acesteia. Trebuie să-i observi habitatul și să îi înțelegi natura, să o surprinzi în toată fragilitatea sa”, notează  Kishor. Lady Compton a înțeles perfect acest lucru, iar lucrările sale sunt grăitoare: fiecare floare este surprinsă în individualitatea sa.

 

Articol original: Flower power. A rare album of 18th-century drawings by Lady Maria Compton and others highlights the role played by women in the early days of plant science

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Salvăm și bunul simț?
Previous article Câteva fragmente din „Trădarea cărturarilor”, de Julien Benda
Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu

Iulia Nedelcu (n.2000) este studentă în programul de licență al Universității de Vest din Timișoara, specializarea Limbă și Literatură Franceză-Italiană. Este membru al asociației culturale Studiul. A lucrat ca profesor-voluntar de limba engleză și librar. Interese de cercetare: estetică, literatură comparată, filosofie, istoria ideilor, teologie, istoria și filosofia artei.

Related Posts

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca
April 14th, 2021

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Biserica în prezent și în viitor
April 14th, 2021

Biserica în prezent și în viitor

Muzică sacră, timp sacru
April 14th, 2021

Muzică sacră, timp sacru

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.