• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Marcela Tusca: Păi dacă-i așa, e plină și Patria-mamă România de can-can
Marcela Tusca: Păi dacă-i așa, e plină și Patria-mamă România de can-can
Home
Uncategorized

Marcela Tusca: Păi dacă-i așa, e plină și Patria-mamă România de can-can

December 26th, 2020 [ Dragoș Paul Aligică ] [ Dragoș Paul Aligică ] ALTFEL, Uncategorized comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Am intrat dintr-o curiozitate care mă pălește din cînd în cînd pe paginile unor intitulați analiști, experți, membri ai societății civile din R. Moldova.

Mi-a fost destul să scrolez cîteva minute ca să înțeleg că oamenii ăștia, în ciuda a tot ce declară, sunt în mod categoric, în continuare, mult mai legați, ancorați, și pînă la urmă interesați de spațiul ex-sovietic și de așezarea, situația sau evoluția R. Moldova în acest spațiu și în raport cu statele care îl compun.

Se declară pro-europeni, adesea pro-români chiar, dar cotidianul le este dominat în continuare de subiecte – politice, de actualitate șamd – provenind din acest spațiu estic post-sovietic. Ce se mai întîmplă în Ucraina, ce-au mai declarat liderele feministe ale protestului din Belarus, care e formula substanței cu care a încercat Putin să-l otrăvească pe Navalnîi, la ce conferință trilaterală Chișinău-Kiev-Erevan, acoperind o reală sau pretinsă/ declarată unitate geopolitică, strategică sau economică a spațiului post-sovietic, au mai participat, ce-a mai declarat Peskov de la Moscova, cînd ridică rușii embargoul la perje moldovenești, cum a reacționat Kremlinul la nu știu ce fîs al vreunui politician moldovean șamd șamd.

Sunt departe de gîndul de a spune, în virtutea unei situații așa cum este, sau a unui trecut așa cum a fost, că suntem completamente desprinși de acest spațiu și de timpul care îl modelează.

Dar observația și reproșul pe care îl fac se referă deocamdată nu atît la conținut (unde-i jale și-acolo), ci pentru început la cantitate. Dominația informației și a interesului acestor formatori de opinie pentru ce se-ntîmplă în acest Est extrem al Europei este disproporționată în raport cu intenția (lor) declarativă euro-integraționistă.

Presa moldovenească e un buletin de știri rusesc. (Exagerare cu valoare retorică).

Recentele parlamentare românești nu s-au bucurat de nicio acoperire mediatică semnificativă. Ce partide participă, care-s ele, cum se numesc, ce vor, cine candidează, ce siglă au? Care-s ăia cu săgeată, ce-i asta Plus+, cum se descifrează USR, ce mai face Băsescu, că nu-l mai aud, s-o desființat PMP-ul – sunt toate întrebări care mi-au fost adresate în ultima vreme de oameni de altfel interesați, patrioți fără nicio ironie, care ar fi vrut să știe măcar cine candidează pe circumscripția lor numită „diasporă”. În fine, sigur că povara cade și pe umerii tăi ca cetățean să te informezi, dar de unde?! Alții nici n-au știut că-s alegeri, pentru că nu i-a interesat.

Dar nu i-a interesat pentru că și interesul e ceva ce se captează, se atrage și se cultivă pentru un anume subiect, pentru un anume spațiu, pentru o anumită scenă și actori politici.

Iar la noi, în R. Moldova, atenția și interesul pentru scena politică românească nu sunt defel întreținute. România e prezentă în spațiul mediatic moldovenesc, care nu îi este a priori și neapărat ostil, doar cînd mai trimite un camion de ajutoare pentru „frați”, sau cînd transmite vreun mesaj generic de „susținere” a nu știu căror „procese” și „evoluții”.

Or asta, în loc să apropie, așa cum pretinde retorica unei astfel de abordări, de fapt crează realități paralele care nu fac decît să-și îndepărteze traiectoriile: România nu e o țară reală pentru moldoveni, cu o scenă politică reală, pe care se desfășoară, așa cum se desfășoară, niște întîmplări, intrigi, situații și personaje politice reale, ci o prezență, entitate în același timp mistificată și apolitică, utilitară, prin pașaport, dar inertă.

Iar acesta mi se pare cel mai mare risc și pagubă: și ce dacă încetățenești basarabenii prin mii și zeci de mii de dosare de cetățenie pe sezon? Riști să obții o masă la fel de inertă de indivizi – care, oke, nu-ți vor pune mari probleme, își vor căuta în continuare liniștiți de treabă pe-acasă, prin UE cu pașaportul ăla românesc; dar nici nu-ți vor participa la nimic. Dacă intenția ta e să-i (re)cucerești ca cetățeni (printr-o bună strategie, pașnică, tiptilă, romantică, fără mult zgomot – încetățenirea), atunci partea formală nu e suficientă, și doar prin această abordare formală nu reușești. Și e păcat de efort.

De asta eu vreau să-l aud pe așa zisul Barna în direct la Radio România Chișinău, antena locală a Radio România Actualități. Vreau ca Orban să intre în direct la vreo televiziune locală să ne povestească de una, de alta, de ce are de gînd șamd. Vreau să-l văd pe Neamțu la TVR Moldova, mai știu eu. Și să facă asta mediați de interesul pe care presa să-l cultive continuu față de această dinamică internă românească, cotidiană. Și aceste resurse mediatice românești, în sensul direct al cuvîntului, pentru că multe sunt finanțate prin proiecte din bani publici românești, să participe la această mijlocire. (Publicul ar fi interesat, de ce nu, dar nu i se oferă această platformă, nu i se propune această interacțiune). Bref, a întreține aceste canale informaționale, doar cu scopul de a reflecta realitatea internă, locală prezentată pe deasupra ca disproporționat dependentă de spațiul răsăritean, este o împușcătură în picior pentru diplomația mediatică românească.

Altfel, aceste canale românofone la Chișinău se transformă în rotițe de transmitere a unui conținut informațional care întreține o perpetuă intrigă, și respectiv interes și prezență rusească în R. Moldova. Nu pentru că mass-media nu trebuie să transmită, în virtutea vecinătății și a unui anumit grad de dependență, și ce se întîmplă în spațiul rus, în restul spațiului ex-sovietic, dacă are legătură cu R. Moldova. Dar că acest spațiu informațional românofon la Chișinău nu poate funcționa doar ca, sau în mod predominant ca rotiță de transmisie și reproducere și intreținere a acestui interes exclusiv. Chiar și cînd o face în mod critic, cum adesea o face față de acel spațiu rusesc.

Dar să întreții la foc continuu, seară de seară impresia (pentru că presa mai poate crea și impresii, iluzii, nu doar reproduce candid realități) – că viața și pîinea de toate zilele, cotidianul politic în R. Moldova și deznodămîntul său depind (chiar și în sens negativ) într-un mod (disproporționat) de această relație pe care ar avea-o R. Moldova cu spațiu post-sovietic și rusesc, poate fi amăgitor și ne-constructiv pentru scopul pe care îl anunți: eurointegrarea.

Dacă nu e tocmai în asta interesul.

În orice caz, mi se pare paradoxal să te declari un apologet și susținător al integrării europene a R. Moldova și să menții atît de mult Rusia pe harta interesului mediatic și în consecință public. Mai ales că nu-l întreții în legătură cu mari chestiuni primordiale, principiale sau urgente. Ci la nivel de cloacă cotidiană și bîlci.

„Cum a reacționat actorul rus cutare la declarația lui Dodon. Click aici!”. „Echo Moskvî a apreciat pozitiv vestimentația Maiei Sandu la ceremonia de învestire.” Șamd. (again, exagerări retorice).

Păi dacă-i așa, e plină și Patria-mamă România de can-can.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Să spunem „Crăciun fericit” cu voce tare și cu mândrie, pentru ceea ce înseamnă cu adevărat
Previous article Crăciun andaluz
[ Dragoș Paul Aligică ]

[ Dragoș Paul Aligică ]

DRAGOS PAUL ALIGICĂ - publicist roman avand afilieri academice la Universitatea din Bucuresti in Romania si George Mason University in SUA. Mai multe despre el la: www.aligica.com

Related Posts

Un naș cu inima cât un tren
April 12th, 2021

Un naș cu inima cât un tren

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie
April 6th, 2021

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul
April 5th, 2021

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.