• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Maria Hulber. 5 motive pentru a (re)citi ,,Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar” de Doina Jela
Maria Hulber. 5 motive pentru a (re)citi ,,Drumul Damascului.  Spovedania unui fost torționar” de Doina Jela
Home
Debate

Maria Hulber. 5 motive pentru a (re)citi ,,Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar” de Doina Jela

February 20th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
  1. Recent, la Editura Corint a apărut cea de-a treia ediție, revizuită și adăugită a unei cărți de o importanță vitală într-un viitor proces al crimelor comunismului și al sistemului represiv în ansamblul său: Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar de Doina Jela. Un proces care, din păcate, nu a avut loc în România în ultimii 30 de ani… Et pour cause, numărul noii ediții nu mi se pare deloc întâmplător, laborioasa pregătire a volumului divulgând dorința autoarei – exprimată de altfel cu limpezime și în cuvântul-înainte al cărții – de a repune în ordine sensul său inițial, deturnat de viziunea artistică a lui Lucian Pintilie din filmul realizat după publicarea stupefiantelor dezvăluiri ale lui Franț Țandără. Altfel spus, este necesară o reluare a lecturii în lumina realității crude și nude, care bate filmul prin imaginile fruste ale vieții, iar cititorul este îndemnat să o perceapă atent, la firul ierbii, fără a răscoli printre suprastraturi de inexistente semnificații alternative.

 

  1. Cartea are valoarea unui document cutremurător despre întreaga tipologie umană angajată în mecanismele represiunii, așa cum este aceasta cunoscută din interior. Chiar dacă mărturia lui Franț Țandără a rămas până acum singulară, experiența lui (incluzând în aria acestui cuvânt toate contextele istorice la care a fost participant sau martor) nu este însă și unică. El e doar una dintre miile de cozi de topor, dintre numeroasele unelte rudimentare, lipsite de educație, labile psihologic  și cu o afectivitate atrofiată, prin care ,,industriașii crimei”, cum inspirat îi numește Doina Jela pe adevărații arhitecți ai terorii, regizau până în cele mai fine detalii înlăturarea oponenților politici, consolidându-și puterea prin răspândirea fricii și prin abuzuri incalificabile. Pentru prima dată, un asemenea document se poate constitui drept un rechizitoriu cu efect juridic, în măsura în care face vizibile toate firele, relațiile, sordida viermuială din brațele lungi ale caracatiței ce duceau spre vârfurile puterii comuniste. Adevărații vinovați nu mai sunt doar niște eminențe cenușii, orchestrând din umbră și anonim spectacolul terorii, ci capătă chip și nume, cu un discurs bine articulat pe instigarea la rău: Alexandru Drăghici,  Alexandru Nicolschi, Teohari Georgescu, Pavel Ștefan etc. În plus, se disting bine fizionomiile de la bază, reunite într-un portret colectiv, un fel de tipar comportamental al torționarului: criminal, violent, sanguinar, șmecher, compromis, deci vulnerabil la orice formă de manipulare.

 

  1. Tot pentru prima dată într-o mărturisire subiectivă (dar verificată ulterior prin confruntarea cu documentele de arhivă), se dezvăluie întregul mecanism al minciunii, țesut cu abilitate și îmbâcsit apoi cu alte și alte mistificări ale realității. E semnificativă observația că anii de activitate torționară ai lui Franț Țandără au coincis cu perioada extinderii sistemului concentraționar românesc, demers de amploare în siajul căruia s-a produs o administrare greoaie și inabilă a arhivelor de către fosta Securitate. Lipsa de organizare și întocmirea haotică a dosarelor nu au fost posibile doar din prostie și neglijență, ori din supraaglomerarea condamnărilor administrative la Canalul Dunăre – Marea Neagră, ci mai ales din intenția ocultării cu premeditare a evenimentelor, cu efect de lungă durată chiar asupra scrierii istoriei. Franț Țandără confirmă toate aceste constatări, iar detaliile sunt înfiorătoare: lipsa unei statistici a victimelor din lagărele de muncă, bătăile aplicate deținuților politici, crearea unor condiții precare de existență și de muncă extenuantă, în scopul exterminării. Este singura mărturie în care se recunoaște recursul la tortură în spitalele psihiatrice, administrată până la aducerea deținuților politici în pragul nebuniei. Deși sincopele tind să le ocolească, pasajele asupra cărora se tace trimit la documentele ce întregesc volumul, iar lectura acestui metatext completează și confirmă tabloul de ansamblu al sumbrei lumi carcerale.

 

  1. Drumul Damascului… nu este o confesiune obișnuită, căci mărturisitorul simte nevoia unui interlocutor care să-l asculte, să-l înțeleagă, să-l judece, să-i anime speranța salvării din ,,iadul pe care el însuși și l-a creat”. Crește apoi asemenea unui interviu-fluviu, prefațat de mărturisirea in nuce, zvâcnită, neîntreruptă a lui Franț Țandără, înregistrată inițial de Fronea Bădulescu. Când toate jaloanele sunt depășite și blocajele se dislocă, capătă tot mai mult conturul unei cărți despre trezire și căință, despre nevoia de iertare și ispășire. E spovedania unui om singur (împotriva curentului, împotriva celorlalți ca el ce refuză să i se alăture), a celui ce vrea să fie judecat pentru faptele sale aici, în lumea aceasta, într-un proces al comunismului în care să fie inculpați toți cei implicați, deopotrivă pionii și păpușarii politici. Înțelege perfect dimensiunea răului săvârșit de el și de ,,oameni ca el, care au mers până la capăt în rău”. Adevărul său rostit se aude parcă lătrat, bolovănos, cu asperități și divagații. Eludează ororile, e incapabil să le reproducă, le ocolește oarecum dezordonat și instinctiv, iar inomabilul se rostogolește cu imensă dificultate. Apar inevitabil multe noduri pe care Doina Jela le descâlcește cu răbdare, netezind ritmul mărturisirii despre această neașteptată formă de metanoia.

 

  1. Poate că cel mai important motiv ține de contextul cu totul special al confesiunii-interviu, ce pune în față două tipuri diferite de conștiință. Nu se poate nega că tot un soi de conștiință, expiatoare, îl îndeamnă pe Franț Țandără să pornească pe acest drum de unul singur, răvășindu-și trecutul pentru a-l pune apoi pe masa întregii lumi asemenea unei cărți deschise. E vorba însă de o conștiință minată, zdruncinată de ororile comise, de la paricid (asemenea unui Absalom cu mințile pierdute care-și duce planul la bun sfârșit) până la crimele și nenorocirile comise la Canal, în penitenciare ori la Spitalul nr. 9. De cealaltă parte îi regăsim pe interlocutorii săi, Doina Jela și Fronea Bădulescu, președintele de atunci al Asociației Foștilor Deținuți Politici din București, el însuși o victimă a brutelor inumane în anii de detenție politică. Deci, nu doar două tipuri de conștiință, ci și ciocnirea a două perspective diferite. Nicăieri nu aduc memoriile carcerale informații despre fața nevăzută a universului concentraționar, pentru că aceasta, situată de cealaltă parte a baricadei, avea codurile ei secrete: nume și biografii, roluri bine strunite în descendență ierarhică. Răzbăteau doar fizionomiile lombroziene, poreclele ori notorietatea lugubră a unor torționari. Mărturia lui Franț Țandără are, așadar, efectul unei lentile panoramice asupra lumii prin care a trecut, mai ales în primul deceniu al perioadei postbelice, iar lectura sa devine de neocolit pentru cei ce doresc să înțeleagă cum s-au instituit generalizarea terorii și transformarea țării într-o imensă închisoare.

 

Doina Jela, Drumul Damascului. Spovedania unui fost torționar, Prefață de Mircea Mihăieș, Ediția a III-a, revizuită și adăugită, Editura Corint Books, București, 2019

notă: un fragment din această carte poate fi citit aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Alexandru Vesa. Viziunea rothbardiană a educației
Previous article Adrian Papahagi. Cum ne vrea Hristos în lume?
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.