• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Marian Hrișcă. 29 de ani de viață românească
Marian Hrișcă. 29 de ani de viață românească
Home
Opinii

Marian Hrișcă. 29 de ani de viață românească

September 29th, 2018 [ Marian Hrișcă ] [ Marian Hrișcă ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

În anul 1965, precedent decretului 770, numărul întreruperilor de sarcină a depășit cifra de 1 115 000.

Ați citit bine: 1 115 000. În 1965, rata întreruperilor de sarcină în România este cea mai mare din lume, din toate timpurile.

După decret a scăzut numărul, culmea, nici dumneavoastră nu v-ați fi așteptat să crească.

Dar, să continuăm.

După Revoluție, în anul 1993, să spunem, că despre acest an am găsit date, au fost înregistrate peste 700 000 de înteruperi de sarcină. Așa am găsit datele, așa le prezint, n-am făcut un scop din a analiza anul 1993, dar este reprezentativ ca reper pentru Revoluție.

În ultimii ani, în Romania, au avut loc anual peste 150 000 de înteruperi de sarcină.

Nu s-a schimbat nimic semnificativ în statistica întreruperilor de sarcină.

Tot în ultimii ani, în România se estimează că sunt anual aproximativ 5 000 000 de femei fertile, cu vârsta între 15 și 49 de ani.

Care dau naștere anual la aproximativ 200 000 de copii.

Și care sunt supuse anual la 150 000 de înteruperi de sarcină.

Ce înseamnă? Că la fiecare născut viu, aproape încă unul este împiedicat să se nască.

Cum? Prin întrerupere de sarcină la cerere.

Adică, 150 000 de femei rămân anual însărcinate nedorit, întâmplător, prin violență, din neștiință, din nepăsare, din mai știu eu ce.

În 29 de ani, 1989-2018, dacă luăm doar media de 150 000 de înteruperi de sarcină pe an, deși este mult sub adevăr, dar noi nu facem statistică, ci arătăm o tendință, reiese că în toți acești ani au fost nenăscuți aproximativ 4 350 000 de copii.

În România ultimilor 29 de ani ar fi putut să se nască aproximativ 4 350 000 de copii, dar ei au fost împiedicați prin întrerupere de sarcină la cerere de către mai puțin sau egal cu 4 350 000 de mame care nu și-au dorit să ducă o sarcină până la capăt, printr-o decizie comună cu mai puțin sau egal cu 4 350 000 de bărbați.

În ultimii 29 de ani, mai puțin sau egal cu 8 700 000 de ființe vii au luat decizii greșite în privința unei vieți de om.

Aproape jumătate din populația României.

Încă ceva, toți aceștia sunt creștini sută la sută, eu aș avea curaj să susțin că în cele 8,7 milioane de suflete care au fost în situația să ia o decizie absolută despre viață, se află 10 milioane de creștini, dacă-i chestionezi eu pot să bag mâna în foc că ei vor spune despre fiecare că este creștin cât unul virgulă ceva, adică el nu trebuie numărat ca un singur creștin, nu, fiecare face cât un creștin normal și ceva. De asta spun, să nu ne mirăm dacă în 8,7 milioane de decidenți creștini mai mult sau mai puțin inspirați vom găsi 10 milioane de creștini. Șansele sunt foarte mari.

Comentariile privind brutalitatea, primitivismul, ignoranța, nepăsarea, cinismul, educația românului fac obiectul unor analize care mă depășesc.

Ce este, totuși, interesant cu aceste analize?

Că nu le face nimeni în mod productiv, pe analize, ca o bază de plecare în înțelegerea și îndreptarea unor fenomene care se află în spatele vieților noastre sociale, economice șamd.

Ce este iarăși “interesant”, e că datele acestea se știu, se cunosc în toată lumea, ele sunt oglinda țării: suntem pe locul trei în Europa la “avort la cerere”. Și pe locuri foarte bune în lume.

Când premierul și cei din pozițiile importante ale statului merg printre lume, să discute pe diferite teme, dincolo de prostia și mizeria individuale, put de la douăzeci de metri. Șefii de state se țin de nas pentru că știu cu precizie ce se ascunde în spatele moacelor care sclipesc de sobrietate.

Încă ceva, din anul 1990 și până în zilele noastre, igiena a rămas la fel.

Nu s-a schimbat nimic.

Deci, băieții aceștia din Europa știu că după “delegațiile românești” pute de-ți mută nasul. Pute a cinism, nesimțire, nepăsare, crimă. Putoarea se ridică din mașinile oficiale cu care circulă, din covoare, din draperii. Din hainele scumpe, din zâmbetele și din toate gesturile odioase cu care încearcă stingeriți să mascheze realitatea.

Specialiștii să analizeze faptele și să tragă concluziile de tras, specific și cu precizie, că, eu, ca diletant, pot să-mi permit mai multă libertate în trasul lor.

Și o să mă rezum la una singură:

Când mizeria individuală a celor care ne conduc se amestecă cu cea populară, dospită în zeci de ani, șansele de producere a unei epidemii necontrolabile, de orice, depășesc 100%. Că este vorba de epidemia de tâmpenie, de pestă, de amestec a noțiunilor de căsătorie cu cele de necăsătorie, toate sunt extrem de posibil să ne fie contemporane.

  • Tags
  • comparație
  • eseu
  • statistică

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Cristian Pătrășconiu. Ocazii uriașe cu poarta goală
Previous article Mircea Mihăieș. Arginții doamnei Argento
[ Marian Hrișcă ]

[ Marian Hrișcă ]

Studiile de medicină și literatura mi-au dezvoltat o curiozitate spontană, iar libertatea oferită de diletantism, cu atâta generozitate, îmi alimentează curajul să descriu formele concrete și abstracte ale vieții, modelate de intrigi, într-un interval bine definit de cele trei repere ale neputinței umane: sine, conștiință, teamă.

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.