• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Marian Zulean. COLEGII, COLEDZII ȘI CAPTURAREA STATULUI (I)
Marian Zulean. COLEGII, COLEDZII ȘI CAPTURAREA STATULUI (I)
Home
Debate

Marian Zulean. COLEGII, COLEDZII ȘI CAPTURAREA STATULUI (I)

July 11th, 2020 [ Marian Zulean ] [ Marian Zulean ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Motto:

“Ei ar vrea să fie niște oameni care se ajută unii pe alții în orice, se scot inclusiv din dosare penale, se propulsează unii pe alții în funcții. Însă eu am proiectul de desființare a acestei academii (…) Este un grup de interese care, măcar, nu trebuie plătit de stat” (Traian Băsescu)

Declaraţia de mai sus aparţine fostului președinte, Traian Băsescu, ce propunea un proiect de lege de desființare a Academiei de Ştiințe ale Securității Naționale, proiect votat de Senatul României dar aflat în “adormire” la Camera Deputaților, încă din 14.03.2018. În aceeaşi ordine de idei, președintele Băsescu scoate în evidență abuzurile comise de unii membri ai ASSN ”prin acordarea de diplome de doctorat, numele ASSN şi al membrilor fondatori fiind implicat în scandaluri de plagiat”[i].

Am publicat pe platforma Contributors, începând cu anul 2015, o serie de articole dedicate acestei Academii, aducând argumente anterioare declaraţiei preşedintelui Băsescu. Într-un prim articol intitulat ”Academiile” – Aici sunt banii dumneavoastră!”, dezvăluiam în premieră că cel puţin 6 academii consumă banii de cercetare iar noua ASSN, fondată de Gabriel Oprea şi George Maior, a primit la finanţare de la bugetul MEN. Am revenit cu două analize ale competenţei şi componenţei acestei academii, prin articolele: Academia de Științe ale Securității Naționale: inteligența intelligence-ului românesc (I) şi Academia de Științe ale Securității Naționale (II): instituție academică sau juntă securistă.

Pe de altă parte, asistăm de câţiva ani la dezvăluiri, aproape săptămânale, ale jurnalistei Emilia Şercan, prin care sunt devoalate probleme de impostură academică comise de către civili sau militari, mai ales în cadrul şcolilor doctorale de la Academia de Poliţie, Academia Naţională de Informaţii sau Universitatea Naţională de Apărare. Recenta serie de reportaje “ Urgia la Academia de Poliție” prezintă analize profunde ale fenomenelor de plagiat din Academia de Poliţie.

Aflăm din investigaţiile Emiliei Şercan că 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011–2016 la Academia de Poliție analizate cu softul de identificare a similitudinilor sunt suspecte de plagiat[ii] sau că 50% dintre tezele susţinute la Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) sunt reclamate pentru plagiat iar primele titluri de doctor retrase în 2017 aparţin unor demnitari (Petre Tobă şi Florentin Pandele) ce au susţinut doctorate la Universitatea Naţională de Apărare. Mai aflăm că analiza a 1/5 dintre tezele reclamate ca plagiate, aparţinând unor persoane din lumea politică sau din justiţie, sunt suspendate prin chichiţe avocăţeşti.

Pare că publicul român s-a obişnuit cu impostura şi cu plagiatele în masă ca gâsca cu apa şi le consideră doar un mic păcat „intelectual”. Nu se vede pădurea, din cauza copacilor! Doctoratele plagiate sunt însă un epifenomen al unui proces mai profund, acela de capturare a statului prin reţelele create în jurul Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, şcolilor doctorale din academiile militare sau colegiilor de apărare. Aşadar, acest articol testează ipoteza că păpuşarii acestor instituţii au profitat de lipsa de transparenţă şi de responsabilitate şi au creat reţele de influenţă ce îşi propun extragerea de rente din economia naţională.

Într-un articol, publicat în Defense and Security Analysis, am evaluat funcţionarea mecanismelor de control democratic al instituţiilor de securitate şi am demonstrat că reforma sistemului de securitate a fost superficială, mai ales după ce s-a obţinut “certificatul de bună purtare” din partea NATO[iii]. Între argumentele legate de funcţionarea defectuoasă a mecanismelor de control democratic este şi cel legat de folosirea sistemului de educaţie militară (colegiile de apărare şi scolile doctorale) pentru a crea o rezistenţă la controlul democratic civil, prin selecţia controlată a “elitelor” din politică, justiţie, sistemul de securitate sau mass-media. Modelul unei cariere de succes este acela al absolvirii un colegiu, a Institutului Diplomatic Român sau a unui doctorat în ştiinţe militare, apoi plasarea absolventului ca nod într-o reţea de putere. Iar Mitică “Cias” Mărgărit, absolvent al unui master şi a trei cursuri postuniversitare ale acestor colegii reprezintă un model de succes.

În graficul de mai jos se poate vedea “istoria” post-comunistă a doctoratelor în ştiinţe militare, ordine publică şi informaţii. Între anii 1993 şi 2017 au fost acordate aproape 1600 de doctorate, dintre care 1223 au fost acordate de UNAp, 293 de către Academia de Poliţie şi 84 de către Academia de Informaţii. Aşa cum am arătat mai sus, mai mult de jumătate dintre doctoratele verificate până acum sunt suspecte de plagiat (între suspecţi fiind prim-miniştri, miniştri, judecători, procurori sau parlamentari).

 

Graficul 1: Doctorate în ştiinţe militare, ordine publică şi informaţii (1993-2017)

O altă formă de pregătire în academiile militare a fost asigurată de către colegiile de apărare, ordine publică şi informaţii, cursuri cu o durată cuprinsă între câteva săptămâni şi un an. Plecând de la o nevoie reală, de formare a unor competenţe de înţelegere a politicilor de apărare şi a mecanismelor de control democratic, a fost creat la UNAp Colegiul Naţional de Apărare (1992), apoi un nou colegiu de Afaceri Interne la Academia de Poliţie (2008) şi un Colegiu de Informaţii, în cadrul ANIMV. Până în 2018, un număr de peste 6000 de militari, politicieni, procurori, judecători, jurnalişti sau lideri de ONG-uri au absolvit aceste colegii. Graficul 2 arată în amănunt structura profesională a absolvenţilor.

Problema cea mare este însă legată de numărul mare de absolvenţi, de admitere, calitatea educaţiei dar şi utilitatea colegiilor ca trambulină de acces în posturi de responsabilitate naţională. Au apărut în ultimul timp multe investigaţii sau articole de presă legate de reţelele de corupţie ce includ absolvenţii acestor colegii[iv]. Este în plină desfăşurare ancheta privind cumpărarea de măşti de către directorul Unifarm, Adrian Ionel, absolvent al unui master la ANIMV şi a ieşit la iveală relaţia sa cu un alt absolvent de colegiu, Catalin Hideg[v]. Cazul lui Sebastian Ghiţă, care a fost promovat şef al Comisiei de control a SRI, a făcut contracte cu instituţiile de securitate iar, după condamnare pentru corupţie, a fugit în Serbia, este de notorietate.

Un adevărat caz reprezentativ pentru teza reţelelor de putere şi influenţă, create în jurul acestor colegii, este cel al lui Gabriel Oprea, care a devenit director al Colegiului Naţional de Apărare, apoi fondator a două şcoli doctorale şi al ASSN[vi]. La fel de dubioasă a fost şi numirea Nicoletei Braun (soţia lui Ovidiu Tender, condamnat la 12 ani de închisoare) ca director adjunct al Colegiului Naţional de Apărare sau a generalului de contrainformaţii Gheorghe Nicolaescu, mulţi ani eminenţa cenuşie a CNAp.

 

Graficul 2: Absolvenţii ai colegiilor de apărare, afaceri interne şi informaţii

Scopul acestui articol a fost acela de a testa ipoteza folosirii reţelelor generate de acest colegii pentru a obţine funcţii, bani şi imunitate şi cred că am adus destule date factuale din surse secundare pentru confirmarea ipotezei. Existenţa acestor reţele de influenţă ar merita măcar o anchetă a DIICOT şi un audit al domeniului.

Va urma.

 

[i] https://bit.ly/322yedJ

[ii] https://pressone.ro/urgia-la-academia-de-politie-743-dintre-tezele-de-doctorat-verificate-sunt-suspecte-de-plagiat-i

[iii] Vezi  Marian Zulean & Emilia Şercan (2018): Democratic control of Romanian intelligence after three decades: quis custodiet ipsos custodes?, Defense & Security Analysis, disponibil la: https://doi.org/10.1080/14751798.2018.1529103

[iv] Vezi, între altele, “Clepsidra puterii: Colegiul Naţional de Apărare”, Pressone, disponibil la: https://pressone.ro/clepsidra-puterii-colegiul-national-de-aparare

[v] Vezi „Soția afaceristului Hideg care a livrat măști exorbitante statului a fost arestată azi noapte”, în Curentul, 25 iunie 2020, disponibil la: https://www.curentul.info/dezvaluiri/sotia-afaceristului-hideg-care-a-livrat-masti-exorbitante-statului-a-fost-arestata-azi-noapte-el-a-reusit-sa-plece-in-abu-dhabi/

[vi] Pentru o analiză a carierei iniţiale şi a contribuţiei lui Gabriel Oprea vezi articolul „NICI, NICI, NICI. Gabriel Oprea a ajuns profesor universitar și coordonator de doctorate fără a îndeplini vreun criteriu”, Pressone din 06/12/2015, disponibil la: https://pressone.ro/nici-nici-nici-gabriel-oprea-a-ajuns-profesor-universitar-si-coordonator-de-doctorate-fara-a-indeplini-vreun-criteriu

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Virgil Iordache. Isteria pandemiei și isteria anti-pandemiei: cum să le depășim
Previous article Alexandru Vesa. Despre ,,revenirea în V”
[ Marian Zulean ]

[ Marian Zulean ]

Dr. Marian ZULEAN este profesor abilitat la Universitatea din Bucureşti și coordonator al Secției de științe sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București-ICUB. Face parte din board-ul editorial al Annual Review of Political and Military Sociology. A obţinut un master MPIA (Universitatea din Pittsburgh), doctorat în sociologie (Universitatea din Bucureşti) şi a fost bursier postdoctoral Fulbright (Universitatea din Maryland). Interesale sale de cercetare se încadrează în domeniile: sociologia militare, analiza politicilor publice, relațiile civil-militare și studii de securitate.

Related Posts

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia
January 27th, 2021

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității
January 26th, 2021

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Bogdan Glăvan. Frica este irațională
January 25th, 2021

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.