• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Marian Zulean. “Leapşa de Caracal” şi bătălia agendelor
Marian Zulean. “Leapşa de Caracal” şi bătălia agendelor
Home
Opinii

Marian Zulean. “Leapşa de Caracal” şi bătălia agendelor

August 3rd, 2019 [ Marian Zulean ] [ Marian Zulean ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Drama generată de răpirea Alexandrei Măceșanu a căpătat dimensiuni catastrofale, atât prin starea emoțională și acoperirea mediatică cât și prin revelarea unor eșecuri ale sistemului în domeniul protecției cetățenilor săi. Confuzia mediatică creată în jurul acestei crize are însă aspecte de război informațional („the fog of war”). Judecând la rece derularea acestei crize mi se par ies în evidenţă două fenomene: „leapşa” şi „bătălia agendelor”.

În prima fază am asistat la jocul de-a leapşa al instituțiilor publice, fiecare încercând sa plaseze vina în altă parte. Poliţia a dat leapşa în prima zi STS-ului, apoi STS-ul a dat leapşa înapoi poliţiei iar aceasta a dat leapşa procurorului de caz … şi tot așa. Guvernul Dăncilă tot încercă să evite leapşa cu niște demiteri şi cu sloganul „să nu politizăm”. De altfel, coaliția de guvernare se simte cu musca pe căciulă, atât pentru complicitățile cu clanurile interlope locale cât şi pentru campania acerbă de după „noapte ca hoții”, în care au schimbat politica penală a statului român. Paradoxal, deputatul Florin Iordache din Caracal a fost vârful de lance al măcelăririi legilor justiției. În acest joc de-a leapşa au intrat şi judecătorii şi procurorii, comunicatele pe care le-au dat secțiile de judecători şi procurori având diferențe semnificative. Jocul de-a leapşa este în plină desfășurare însă toate bâlbâielile şi scandalul mediatic relevă o eroare de sistem şi nu doar un eșec punctual.

Al doilea fenomen ce creează confuzie este cel de bătălie a agendelor diverselor grupuri de interese. Am văzut cum PSD-ul încearcă să profite de criză ca să pună mâna pe STS (vezi propunerile miniștrilor Fifor sau Leş). Sunt foarte multe agende promovate cu acest prilej, sub emoția generată de această eroare de sistem şi de revolta cetățenilor. Aș vrea să scot în evidenţă două subiecte de promovare a agendelor, cu impact asupra sistemului de securitate națională.

În primul rând, știrea pornită de la un ziar local, că Dincă ar face parte dintr-o rețea de prostituție pentru trupele americane de la Deveselu (o veche temă KGB de „active measures”) a fost preluată rapid de Evenimentul Zilei si rostogolită de Antena 3 şi Realitatea TV, deși DIICOT a dezmințit o asemenea ipoteză. Tema e veche iar modalitatea de difuzare seamănă leit cu ceea ce am descris într-un articol anterior, despre linșaj. În Acordul între România și SUA privind amplasarea în România a sistemului de apărare al Statelor Unite împotriva rachetelor balistice este prevăzut că numărul militarilor americani din Bază „în mod obișnuit va fi de 150 de persoane”, fapt ce arată că zvonul este făcut pentru a crea divergență şi neîncredere în prezenţa americană pe teritoriul României şi a segmenta opiniile românilor.

În al doilea rând, a apărut „nostalgia după SRI”, o serie de jurnaliști, din presa scrisă mai ales, au exprimat regretul că, dacă nu declara CCR un protocol secret al SRI ca neconstituțional se putea beneficia de tehnica de localizare mult mai performantă a SRI şi altul era rezultatul. Acest lucru a creat o divergența chiar între magistrați, respectiv Asociația pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP) şi CSM.  În Comunicatul CSM din 28 iulie se spune că „…este de neconceput cum magistrați organizați în anumite forme asociative înțeleg să susțină că justiția din România nu se poate înfăptui fără sprijinul și implicarea Serviciului Român de Informații, sens în care dezavuăm categoric asemenea afirmații fără niciun fel de suport.” Indiferent de divergența lor de opinii se eludează problema, că la 3 ani de la Decizia CCR nu s-au finalizat şi optimizat modificările instituționale încât instituțiile care au preluat atribuțiile SRI în alte cauze decât cele de securitate națională sunt disfuncționale și prost dotate. Pe de-altă parte, unii argumentează că în cazul prăbușirii avionului din Apuseni din 2014 existența protocoalelor nu a rezolvat problema localizării avionului. 

Așadar, un caz cu mare amploare emoțională a relevat aceste erori ale sistemului de securitate şi guvernare, dar situația este mult mai dramatică dacă ne uităm la context. Astfel, Raportul Comisiei Europene din 2018 cu privire la combaterea traficului de persoane plasează România pe primul loc în rândul celor peste 20.000 de persoane traficate în Europa iar Raportul american privind traficul de persoane din 2019 consideră că „Guvernul României nu îndeplinește în totalitate standardele minime în vederea eliminării traficului de ființe umane…” şi oferă peste 10 recomandări prioritare. Totodată, Raportul Ministerului Public din 2018 constată că există 633 de cauze de omor cu autor necunoscut, ceea ce arată grave deficiențe structurale şi de guvernanță. Deci cazul Caracal nu este o lebădă neagră, era anticipabil.

Orice decizii ar lua Guvernul Dăncilă acum, ele sunt mai mult de nivel tactic şi de optimizare a instituțiilor, însă o abordare strategică de termen lung va trebui făcută la rece. Un prim pas pentru o reformă strategică ar trebui făcut în direcția reformării sistemului educației din sistemul de securitate. Într-un articol mai vechi argumentam că prostia, însoțită de o selecție negativă a elitelor, produce un capital intelectual toxic și reprezintă o adevărată amenințare la adresa securității naționale. Poate o comisie de lucru a CSAT dar care să cuprindă atât experți din mediul academic cât şi din societatea civilă, cu transfer de expertiză extern ar putea oferi soluțiile pe termen lung. 

E timpul să ieşim din ceaţă. No, hai!

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Interviu Gabriel Liiceanu - despre „cele trei meserii”, despre Furii și Grații, despre posteritate, despre „Isus al meu”
Previous article Tudorel Urian PSD se pregătește să plece
[ Marian Zulean ]

[ Marian Zulean ]

Dr. Marian ZULEAN este profesor abilitat la Universitatea din Bucureşti și coordonator al Secției de științe sociale a Institutului de Cercetări al Universității din București-ICUB. Face parte din board-ul editorial al Annual Review of Political and Military Sociology. A obţinut un master MPIA (Universitatea din Pittsburgh), doctorat în sociologie (Universitatea din Bucureşti) şi a fost bursier postdoctoral Fulbright (Universitatea din Maryland). Interesale sale de cercetare se încadrează în domeniile: sociologia militare, analiza politicilor publice, relațiile civil-militare și studii de securitate.

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.