Martin S. Martin. Apropiatele alegeri americane

Motto:

Hillary Clinton are 85% șanse să câștige. Anunțul făcut de New York Times în ziua de 8 noiembrie 2016, la ora 22:20.

În prima zi de marți, după prima zi de luni din luna noiembrie, în anii cu soț, au loc alegerile generale din Statele Unite.

Votul pentru posturile politice este precedat de alegerile preliminare, prin care partidele își selectează candidatul cu șansele cel mai mari.

La alegerile generale se votează pentru membrii celor două camere ale congresului federal, pentru forurile legislative ale statelor, pentru posturile de guvernatori și pentru posturi din administrațiile locale, dintre care multe nu sunt posturi politice (membrii consiliilor municipale, judecătorii, membrii consiliilor școlare, superintendenții pentru educație, etc.)

Populația de vârstă electorală din Statele Unite este estimată la 235 de milioane.

Odată la patru ani, alegerile generale se asociază cu alegerile prezidențiale.

Marți 6 noiembrie a.c. vor avea loc alegerile generale “de la mijlocul mandatului prezidențial”. Acest tip de alegeri are o semnificație deosebită, fiindcă, pe lângă competiția partidelor politice de a-și promova candidații, ele reflectă adeziunea sau dezaprobarea electoratului pentru rezultatele politicii prezidențiale din primii doi ani la Casa Albă.

În toate ciclurile electorale de după războiul civil (1861-1865), partidul președintelui în funcție a pierdut alegerile de la mijlocul mandatului, în medie cu pierderea a 32 de poziții de membri ai congresului și două poziții de senator.

Cei care vor merge la urne în noiembrie 2018 vor vota pentru toți cei 435 de membri ai camerei reprezentanților din congres, pentru 34 dintre cele 100 de poziții de senator și pentru 36 dintre cei 50 de guvernatori.

Cu doar câteva zile până la alegeri, prognosticurile abundă, sondajele de opinie se multiplică, se lansează multe ipoteze și argumentele contradictorii se înmulțesc.

Mulți analiști și strategi prezic pierderea majorității în camera reprezentanților de către republicani. În prezent, sunt 239 de deputați republicani și 194 democrați, cu două locuri vacante. Pentru a câștiga majoritatea, democrații trebuie să păstreze toate locurile pe care le au și să smulgă 24 de poziții de la republicani.

Efortul făcut de partidul democrat este mare. Au fost mobilizate toate organizațiile de voluntari și activiști care pot stimula votanții și au fost strânse sume record de bani, multe de la donatorii multimilionari, care au depășit un miliard de dolari.

Structura prezentă a senatului este formată din doi independenți (care deobicei votează democrat), 47 de democrați și 51 de republicani. Minima majoritate republicană pare că ar putea fi ușor anulată, dar strategii dau mai puține șanse democraților pentru o victorie în senat, decât pentru cea din camera reprezentanților. Ca să câștige, democrații trebuie să păstreze toate locurile pe care le au în prezent și să adauge minimum alte două.

Dacă vor câștiga majoritatea în congres, democrații vor trece la îndeplinirea agendei lor, care cuprinde – pe lângă altele – creșterea taxelor, o politică a “granițelor deschise” și o campanie de investigare și punere sub acuzare a președintelui Trump.

Tot în ziua de 6 noiembrie se vor vota 36 de locuri de guvernator și în mai multe state competiția este foarte intensă, mai ales în Texas, Florida, Tennessee, Kansas, Oklahoma, Dakota de Sud și Idaho. În ultimii ani, republicanii au avut un succes constant în alegerile de guvernatori, dar specialiștii dau acum o șansă bună democraților, mai ales în statele din Midwest.

John Della Volpe a publicat la sfârșitul lunii septembrie, pe platforma www.realclear politics.com, o clasificare originală a subgrupelor electoratului american, pe care le-a botezat cu nume sugestive și pe care le-a numit “triburi electorale”.

Mai întâi este grupul MAGA (Make America Great Again), format din cei mai constanți adepți ai lui Trump. Acest grup ar avea 12% din numărul total de votanți.

Urmează “Rezistența” în care intră cei mai înfocați oponenți ai președintelui, care ar atinge 26% din electorat.

Subgrupa “Linia de mijloc republicană” (14%) ar cuprinde republicanii moderați, înclinați să voteze acum și în 2020 pentru Trump.

Cu o structură neomogenă, de independenți și votanți care și-ar dori un al treilea partid, subgrupa “Bluesul Independenților” (24%) vor vota într-un fel greu de prezis.

“Detașații” (24%) sunt cei care la alegeri anterioare au ales de mai multe ori să nu participe, nu sunt legați puternic de nici unul dintre partide și pot – dacă se decid să voteze – să influențeze rezultatele alegerilor.

Multă lume simte că alegerile apropiate au o importanță deosebită. De rezultatul lor depinde evoluția țării din următorii doi ani și perspectivele pentru următoarele alegeri, din noiembrie 2020.

Mai contează și faptul că păstrarea unei majorități republicane în congres ar da o mare șansă continuării programului început de Trump, în domenii vitale ca economie, apărare, imigrație, justiție, combaterea terorismului, în timp ce instalarea democraților ca majoritari în congres ar readuce o guvernare fracturată, angrenată în șicane și blocări reciproce, pe care publicul american le detestă, după ce a trăit experiența lor dăunătoare.

Din această cauză, în cele mai multe state unde au început deja alegerile anticipate, se semnalează o participare mare la vot.

În condițiile scindării ideologice a națiunii, mult mai accentuate decât altădată, ciclul electoral apropiat anunță o competiție aprinsă.

Încercarea de a prognostica rezultatele apare, în lumina ultimelor experiențe, mai mult decât riscantă, așa cum enunță și motto-ul.

Dar indiferent de ce vor hotărî alegătorii, ar fi foarte de dorit ca toți să-și amintească vorbele lui Thomas Jefferson, care pledează pentru o calmă înțelepciune: “Nu orice diferență de opinie trebuie să rezulte și în diferențe de principii”.