În anul 1989, în fața creșterii actelor frauduloase din sectorul public și din cel privat, congresul american a votat legea protecției funcționarilor federali sau ai companiilor particulare care avertizează și informează autoritățile despre ilegalitățile petrecute în diverse organizații, firme, departamente, agenții sau servicii (risipirea fondurilor, abuzul de putere, încălcarea legilor, regulamentelor sau regulilor în vigoare).
Informațiile din plângerile făcute de acești “avertizori de integritate” (whistleblowers) sunt înaintate, în cazul agenților federali, Biroului Consilierului Special al guvernului și analizate de o comisie care stabilește dacă sunt sau nu îndreptățite și corecte.
Cei care trag alarmele în sectorul privat se pot adresa departamentului muncii, organelor de procuratură sau FBI-ului. Militarii pot raporta pe cale ierarhică observațiile lor.
În anul 2011, președintele Obama a emis o serie de directive prezidențiale care au completat aplicarea legii, cu sporirea măsurilor de protejare a informatorilor și cu extinderea zonelor de raportare chiar la serviciile de informații secrete.
Avertizorul trebuie să fie o persoană obiectivă, preocupată de binele public, de etica celor din posturi de conducere și de nevoia de corectare a deciziilor și actelor greșite, ilegale sau frauduloase.
Partizanatul politic, motivarea ideologică și urmărirea de avantaje personale descalifică pe avertizorii care abuzează de legislația protectoare.
În cazul unor prejudicii financiare majore, recuperate de stat ca urmare a informațiilor furnizate de avertizor, acesta este îndreptățit la o compensație, care reprezintă un procent (5-10%) din sumele recuperate.
De câteva săptămâni, subiectul politic dominant din Statele Unite este anchetarea președintelui Trump de către comisia de informații a congresului. Principala acuzație este intervenția făcută de Casa Albă asupra guvernului ucrainian, căruia i s-ar fi condiționat primirea ajutorului economic de investigarea afacerilor lui Hunter Biden, fiul fostului vicepreședinte, considerate posibil frauduloase.
Ajutorul economic acordat de USA altor state este controlat de congres, în baza legii adoptate în anul 1961 (Foreign Assistance Act).
Prin folosirea fondurilor de ajutor economic pentru Ucraina ca un instrument de impunere a anchetării unui rival politic, președintele Trump ar fi obstrucționat politica țării, ar fi comis un abuz de putere față de congres și ar fi creat un risc major pentru securitatea Statelor Unite.
Acuzația nu este susținută de partea ucrainiană, care a declarat că în discuțiile cu președintele Trump sau asociații săi nu a fost folosită nici un fel de presiune.
Principalul martor al celor care îl acuză pe președinte de abuz de putere este un “avertizor”, al cărui nume este încă nepublicat oficial.
Se bănuiește că informatorul este un funcționar federal, care a fost consilier la Casa Albă în timpul președintelui Obama, a fost membru al echipei care a pregătit documentarea prin care Trump ar fi fost participant într-un complot cu Rusia pentru influențarea alegerilor (fapt neconfirmat de comisia Muller) și este în prezent angajat ca analist al CIA.
Legea care protejează avertizorii interzice celor care analizează plângerile făcute de ei să dezvăluie identitatea celor care au depus informațiile, dar această interdicție nu se aplică altor persoane, avocaților celui acuzat, mediei, sau acuzatului însuși, care – dacă se ajunge la un proces juridic – are dreptul constituțional (amendamentul # 6) să cunoască direct pe acuzator și să îl confrunte, cu argumente în instanță.
Investigația congresului, condusă de deputatul Adam Schiff, va trece în săptămânile care vin, de la stilul secret și monopartinic adoptat până în prezent, la audieri publice de martori, cu accesul presei și mai mult ca sigur televizate.
Vom avea, astfel, șansa să ne facem propria părere despre punerea sub acuzare a președintelui, cea mai gravă sancțiune politică care poate fi aplicată unui funcționar guvernamental superior.
Dacă investigarea va aduce dovezi incontestabile de vinovăție, membrii partidului democrat din Camera Reprezentanților vor trece la votul în plenul congresului a activării articolelor de punere sub acuzare.
Este evidentă dorința deputaților democrați de a ajunge la aceasta, nu mai târziu de sfârșitul anului.
Zvonurile spun că punerea sub acuzare a președintelui Trump se va produce chiar săptămâna viitoare.
Dacă, printr-o majoritate simplă, Camera Reprezentanților va vota punerea sub acuzare, rolul ei se va încheia și procesul va fi înaintat senatului.
În judecarea cazului la senat, pentru demiterea președintelui este nevoie de o supermajoritate (peste 66 de voturi dintre cei 100 de senatori).
Un număr de necunoscute vor intra, pe rând, în arena publică și ele pot să influențeze, într-un fel sau altul, direcția pe care o va lua procesul și rezultatul lui final.
Între acestea sunt intervențiile membrilor republicani din comisia de anchetă, apariția unor martori noi, dezvăluirea identității avertizorului și interogarea lui publică, rezultatul anchetei pe care o face departamentul de justiție în legătură cu afacerile lui Hunter Biden în Ucraina și România, argumentele avocaților președintelui care vor susține că greșelile politice nu sunt echivalente cu delictele de încălcare a constituției și chiar posibila intervenție a Curții Supreme.