Martin S. Martin. Cele două valuri

Alegerile din noiembrie 2018 au declanșat o competiție electorală de o neobișnuită intensitate și promit să întreacă recordurile de participare la vot. Fiecare dintre cele două partide dominante simte că rezultatul apropiatelor alegeri va modifica mersul țării și va influența radical șansele politicienilor de a-și duce la îndeplinire agendele de măsuri.

Fracțiunile electoratului fidele fiecăruia dintre cele două partide simt la fel de puternic cât de mare este miza apropiatelor alegeri.

Încă din timpul verii trecute, partidul democrat a anunțat că se prefigurează un val albastru (culoarea democraților), cu o mare de votanți care va readuce controlul majoritar în congres și va permite înfăptuirea dorințelor celor mai intense ale aripii de stânga a politicii americane: anularea reducerii taxelor, reinstalarea sistemului de sănătate Obamacare (poate chiar introducerea variantei “Medicare for all”, adică un sistem medical controlat în întregime de guvern), măsuri de egalizare a veniturilor și deschiderea granițelor cu garantarea sistemului de orașe sanctuar.

Pentru a asigura succesul la alegerile de “jumătate de mandat”, democrații au făcut eforturi foarte mari: au colectat sume record de donații, au organizat mitinguri electorale la care au vorbit personalități bine cunoscute, în frunte cu fostul președinte Barack Obama și au promovat campanii de presă susținute care au menținut vii cele mai mari nemulțumiri ale democraților devotați: alegerea lui Donald Trump, pierderea bătăliei pentru curtea supremă, măsurile de politică externă luate de administrația noului președinte și eșecul campaniei de investigare a președintelui, care nu a reușit să demonstreze acuzația că echipa Trump a complotat cu agenții ruși, cu ajutorul cărora ar fi câștigat alegerile.

Ca să câștige camera reprezentanților, democrații trebuie să păstreze toate locurile pe care le au și să adauge alte 24. Speranțele cele mai mari sunt legate de circa zece circumscripții electorale din California.

În San Francisco, urmare a unui referendum prin care s-a adoptat Propunerea N în anul 2016, rezidenții care nu au cetățenie americană pot vota pentru cei aleși în comitetele școlare. Dar tot în anul 2016 au fost multiple rapoarte despre fraudarea alegerilor în California, prin voturile celor cărora nu li s-au cerut dovezile de identitate și care pot fi tentați să voteze acum pentru mai mult decât comitetele școlare.

Pentru a deveni majoritari în senat, democrații trebuie să păstreze cele 47 de poziții pe care le au și să smulgă cel puțin două locuri de senator de la republicani.

Sunt competiții foarte strânse în statele Indiana, Florida, Arizona și Tennessee.

Prin tradiție, partidul președintelui în funcție este defavorizat la alegerile de jumătate de termen și electoratul lui este mai puțin motivat decât cel al opoziției.

De la războiul civil în toate ciclurile electorale de jumătate de termen partidul președintelui în funcție a pierdut majoritatea parlamentară.

Dar în ultimele luni două evenimente au electrizat suporterii republicanilor: felul în care au decurs audierile judecătorului Brett Kavanaugh, candidat pentru Curtea Supremă și valul de imigranți din America Centrală care se îndreaptă spre granița de sud a Statelor Unite.

Scandaloasa comportare a grupului democrat din comitetul juridic al senatului, care au folosit toate mijloacele de blocare a procesului de nominalizare al judecătorului Kavanaugh și a folosit acuzații nefondate și degradante, a indus în mintea multor alegători convingerea că actualul nucleu dur care controlează partidul democrat este dăunător și a deplasat partidul către o zonă de ambiguitate etică și morală discutabilă.

“Caravana” de imigranți originari în Honduras, Guatemala și El Salvador este al doilea eveniment de migrație organizată din acest an. Primul s-a petrecut în luna aprilie și pare să fi fost un fel de repetiție generală pentru ceea ce are loc acum.

Aceste două subiecte aprinse s-au adăugat principalului motiv al suporterilor republicani, refuzul de a se reîntoarce la o stagnare economică, așa cum a fost pe toată durata mandatului lui Obama și a intensificat intenția lor de a vota în noiembrie.

“Caravanele” de imigranți nu sunt deloc spontane; participanții sunt recrutați dintre cei mulți care, ajunși la limita de toleranță pentru sărăcia și violența care-i înconjoară, ar vrea să emigreze, dar nu au banii cu care să plătească traficanții de oameni (“coyotes”).

Lor li se dau ceva bani de către organizațiile implicate în organizarea migrațiilor, care îi asigură că vor primi pe drum hrană și apă, ceva asistență medicală și suport logistic. Deasemeni li se spune că, odată ce vor pune piciorul pe pământ american, ei vor fi acceptați definitiv.

Anul acesta, formarea primului nucleu de emigranți a început în luna septembrie în Honduras și a avut coordinator pe Bartolo Fuentes, fost avocat și lider al opoziției antiguvernamentale. În câteva săptămâni, s-au adunat circa trei mii de oameni, care au traversat Guatemala, apoi au intrat în Mexic și au început lungul drum de circa 1.200 de mile (circa 1.800 de km) către granița cu statul Texas, care ar fi cel mai apropiat punct de trecere.

Printre organizațiile care susțin acest fel de migrări ar fi Pueblo sin Fronteras, ACLU (Uniunea Americană pentru Libertăți Civile), grupuri activiste de stânga și Fundația pentru o Societate Deschisă (finanțată de George Soros), deși reprezentanții lor neagă orice amestec.

Caravana este un eveniment tragic, cu mii de oameni disperați, goniți de foame și pericolul de a-și pierde viața în țările. Numărul celor din grupul inițial a fost de circa 3.000, dar pe parcurs s-au adăugat noi participanți, între care sunt unii suspectați că ar fi oameni indezirabili sau periculoși (mexicani care au fost deportați după o intrare ilegală în USA, membri ai organizațiilor criminale ca M-13, traficanți de droguri, traficanți de oameni, teroriști originari din Orientul Mijlociu, oameni veniți din Asia cu scopul de a se strecura în USA). Se estimează că, pe măsură ce a avansat, caravana s-a mărit la peste 10.000 de participanți.

Cea mai mare parte a cetățenilor americani este în favoarea imigrației legale, dar condamnă imigrația ilegală care crește continuu, a creat enorme probleme economice în Statele Unite, afectează venitul cetățenilor americani, influențează piața muncii și nivelul taxelor pe venit, contribuie la delincvență și criminalitate și – nu în ultimul rând –  este o primejdie pentru sănătatea publică.

Din acest punct de vedere, “Caravana” devine un atu pentru partidul republican și susținătorii lor, care folosesc imaginile și informațiile despre valul de potențiali noi imigranți ilegali ca argument pentru blocarea acestui tip de imigrație și prevenirea altor evenimente similare. Ca și pentru motivarea și convingerea viitorilor votanți.

In timp ce atenția mediilor este centrată pe cei care au ajuns la circa 100 de mile de granița de sud a țării, au apărut informații despre formarea altei caravane în Honduras.

Se așteaptă ca anxietatea produsă de perspectiva unei invazii masive de imigranți (Nu vrem să ajungem ca Europa!) să motiveze un număr mare de alegători, care ar putea fi centrul unui val roșu (culoarea partidului republican).

Printr-o intervenție a administrației Trump, guvernul mexican a oferit azil și locuri de muncă participanților la caravană, cu scopul de a opri înaintarea lor. Refuzul a fost categoric și unanim: Ținta noastră este USA, nu Mexicul!

În consecință, guvernul Trump a deplasat unități militare de un efectiv de circa 1.800 de oameni la granița de sud, în special în statele Texas și California.

Cu numai o săptămână înaintea alegerilor, nu se poate face nici un pronostic logic: orice rezultat este posibil, iar strategii electorali dau șansa cea mai mare de a cuceri majoritatea parlamentară partidului democrat.

În câteva zile vom vedea cu ochii noștri care val se va dovedi mai înalt, cel albastru sau cel roșu și care eșafodaj de idei și planuri politice va fi spulberat de puhoiul electoral.