• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. Clarificări despre ce este procesul de acuzare al unui înalt funcționar al guvernului american
Martin S. Martin. Clarificări despre ce este procesul de acuzare al unui înalt funcționar al guvernului american
Home
Opinii

Martin S. Martin. Clarificări despre ce este procesul de acuzare al unui înalt funcționar al guvernului american

December 11th, 2019 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Președintele, vicepreședintele și toți funcționarii civili ai guvernului Statelor Unite vor fi îndepărtați din funcție prin punerea sub acuzare și condamnarea pentru trădare, mită sau alte delicte și abateri de comportament foarte grave – Constituția Statelor Unite, Articolul II, secțiunea 4.

Prin constituție, singurul for care poate pune sub acuzare un înalt funcționar al guvernului american este Camera Reprezentanților din Congres (prin votul cu majoritate simplă) și singurul organism care poate decide demiterea sau achitarea celui acuzat este Camera Senatului din Congres (prin votul de mai mult de 2/3, adică 67 senatori din 100).

În procesul de judecare a unui funcționar federal superior, senatul joacă simultan două roluri: cel de judecător și cel de corp de jurați.

Când sentința senatului, prezidat de judecătorul suprem șef, confirmă vinovăția celui în cauză, acesta este îndepărtat din funcție și mai poate fi pedepsit și prin interdicția prin descalificare de a mai ocupa vreodată o funcție publică.

În cazul în care se urmărește și aplicarea unor alte sancțiuni, ca amenzi sau închisoare, acestea sunt lăsate să fie decise ulterior demiterii, de un tribunal civil.

Formularea celor trei motive principale pentru punerea sub acuzare, trădare, mită (corupție) sau alte delicte și abateri de comportament foarte grave (other high crimes and misdemeanors), este foarte limpede pentru primele două, dar destul de echivocă în ceea ce privește al treilea.

Explicația rezidă din faptul că textul constituțional care se referă la punerea sub acuzare a fost inspirat de regulamentul parlamentului britanic din anul 1376. În limbajul de atunci, “delicte sau abateri de comportament foarte grave” însemna ceva limpede pentru toți, dar claritatea a fost pierdută în cele câteva secole care au trecut de atunci.

Mai mulți analiști au contribuit cu comentarii care să clarifice conținutul textului constituțional.

Condiția definită ca delicte și abateri de comportament foarte grave se referă la orice încălcare a unor legi, regulamente, reguli sau statute în vigoare, cum ar fi abuzul de putere, declarațiile false, imoralitatea, viciile, proasta administrare a națiunii sau înșelarea încrederii publice.

Toate cele trei motive pentru demitere prin proces constituțional trebuie să atingă un grad înalt de vinovăție și trebuie să fie clar cauzatoare de pierderi sau punere în pericol a națiunii pentru a putea fi admise.

De la votarea constituției (1787) până în prezent, congresul american a activat articolele de punere sub acuzare de 60 de ori, dar acuzarea a fost urmată de judecarea în senat numai de 19 ori (pentru doi președinți, un vicepreședinte, un senator și 15 judecători federali).

Mulți președinți americani au fost amenințați cu punerea sub acuzare, începând cu primul președinte votat, George Washington.

Punerea sub acuzare a unui înalt funcționar guvernamental de către Congresul Statele Unite este un proces politic, nu unul juridic.

El se adresează gravelor greșeli ale celui acuzat față de guvernul american și față de stat, nu pentru abateri legale, civile sau penale, care intră în jurisdicția tribunalelor civile și care – dacă e justificat – poate fi amânat până la terminarea mandatului funcției.

În ziua de 10 decembrie 2019, liderii democrați din Camera Reprezentanților au anunțat formularea articolelor de punere sub acuzare a președintelui Donald J Trump, pentru delicte și abateri foarte grave de comportament.

Cele două articole anunțate sunt: 1. abuzul de putere și 2. obstrucționarea congresului american în eforturile de investigare a preșdintelui.

Cu acest act, se întrerup audierile comisiei juridice a congresului și se înaintează cele două articole de punere sub acuzare Camerei Reprezentanților pentru vot.

Liderii democrați din congres anunțând formularea articolelor de punere sub acuzare a președintelui Trump.

 Enunțarea articolelor de punere sub acuzare de azi este rezultatul a câtorva luni de investigații, în care cele mai active organisme au fost cele două comisii ale camerei reprezentanților: comisia de informații, condusă de Adam Schiff și comisia juridică, condusă de Jerry Nadler, ambele comisii cu majoritate democrată .

Încă neoficial anunțat, votul în plen al camerei este așteptat să aibă loc săptămâna viitoare. Acesta va fi cel de al doilea pas din procesul de acuzare a președintelui, primul fiind faza de investigare.

Prognosticul este că punerea sub acuzare va trece de camera reprezentanților, unde democrații au majoritatea (233 la 197), dar se așteaptă ca votul să fie exclusiv monopartinic, fără nici o susținere republicană.

Acest fapt reprezintă o mare slăbiciune a actualului proces de demitere a președintelui Trump, prin faptul că nu se aliniază cu ceeace Părinții Fondatori au enunțat despre ceea ce nu ar trebui să fie punerea sub acuzare a unui funcționar federal superior: un act de mare gravitate, care trebuie să aibă un suport politic larg și care nu trebuie să fie motivat de dorința de răzbunare politică sau de partizanat excesiv.

 

Când Părinții Fondatori au introdus în constituție articolul despre punerea sub acuzare a înalților funcționari, inclusiv a președintelui, pentru prima dată în istorie, ei au conceput acest lucru ca un element al sistemului de control (cheks and balances), menit în primul rând să prevină acumularea de puteri excesive, care ar putea duce la o “președinție de tip imperial”.

 

Benjamin Franklin a spus că măsura adoptată de tânărul stat american este superioară metodei prin care țările europene și-au pedepsit, dealungul anilor, regii abuzivi: omorul.

 

În aplicarea articolului de punere sub acuzare sunt multe elemente pozitive care au rostul prezervării democrației, dar – după cum a spus Alexander Hamilton, unul din promotorii măsurii – sunt și pericole ascunse.

Într-un text istoric (The Federalist N3. 65), Hamilton a scris: …judecarea greșelilor politice grave care sunt acuzabile nu va stârni pasiuni intense în întreaga comunitate decât rareori și deobicei o va împărți în facțiuni mai mult sau mai puțin favorabile sau ostile celui acuzat…și întotdeauna va exista marele pericol ca decizia să se facă mai mult în funcție de puterea partidelor, decât prin demonstrarea reală fie a vinei, fie a inocenței.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Melania Cincea. Onoruri naţionale pentru „stelele” României
Previous article Teodor Baconschi. Grup-individ: relații de apartenență
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.