• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. Compromisul în politica americană
Martin S. Martin. Compromisul în politica americană
Home
Opinii

Martin S. Martin. Compromisul în politica americană

January 21st, 2019 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Motto: Nu trebuie să negociem din frică, dar nici nu trebuie să ne fie frică să negociem – John Fitzgerald Kennedy

 

Pentru mulți, compromisul este și trebuie să fie o componentă constantă a politicii dintr-o democrație.

Invariabil, în climatul politic de tip democratic există mai multe opinii într-un subiect, de unde și frecventele controverse sau chiar confruntări politice.

Spre deosebire de “liniștea” din statele cu regimuri autoritare, în care părerile deosebite de vocea unică atotștiutoare sunt suprimate, arena politică din democrații este gălăgioasă, grație legii unanim acceptate a dreptului de exprimare liberă.

Compromisul politic este în primul rând o formă de respect. Prin recunoașterea faptului că adversarul politic are dreptul la o părere diferită de a ta și la un scop politic altul decât al tău, plasezi oponentul într-o poziție de egalitate.

Este greșit să te aștepți ca numai planul tău să reușească și să țintești îndeplinirea lui în proporție de 100%.

Prin încheierea unei negocieri prin care obții 30% din ce ai fi vrut, găsești că ai înaintat cu 30% față de poziția în care erai când negocierea nu începuse încă a spus un politician experimentat.

În al doilea rând compromisul aduce politicienilor pragmatici câștigul considerabil al salvării relației. Evitarea rigidităților și al ostilității politice îți va da șansa de a avea mâine un partener de discuție bine inenționat, când o altă problemă va trebui rezolvată.

Amy Gutmann și Dennis Thompson, doi universitari care predau științele politice la universitatea Princeton și respectiv Harvard, consideră rezistența la compromis a unor politicieni ca o incapacitate de a renunța la pozițiile categorice și atitudinile dușmănoase din timpul campaniilor electorale prin care au fost aleși.

Perpetuarea ideilor și poziților din campanie (permanentizarea campaniei), în dauna acceptării responsabilităților de guvernare, este un semn de imaturitate politică și de neînțelegere a principiilor democrației americane. Cei doi consideră refuzul de compromisuri ale unor astfel de politicieni rezultatul unei stări mintale negative, incompatibilă cu realizările.

Pe lângă lipsa de rezultate care derivă dintr-o astfel de strategie politică, mai apar și alte consecințe ca instaurarea unui climat dușmănos și suspicios și ratarea unor ocazii favorabile pentru propriul partid.

Instrumentul de tip compromis politic nu este comparabil cu situațiile de compromis moral din viețile individuale sau din carierele artistice și nu are conotația negativă a unor cedări față de principiile de corectitudine și de valoare.

Mai degrabă, prin compromis politic trebuie înțeles efortul bine intenționat de a face ca lucrurile să se întâmple, refuzând stagnarea ineficace din contrazicerile fără sfârșit.

Pentru că un politician de succes trebuie să facă lucrurile să se întâmple, nu numai să le enunțe.

Un mare diplomat a spus că politica este arta de a face posibil ceea ce este necesar (Charles Maurice de Talleyrand).

Politician de mare finețe și încununat de multe succese, republicanul Ronald Reagan a avut, pentru cea mai mare parte a mandatelor sale de președinte, un congres majoritar democrat, cu care a cooperat foarte bine și cu ajutorul căruia a transformat în realitate numeroase inițiative politice.

Vorbind, cu bine cunoscutul lui umor calm, despre inevitabilitatea de a accepta compromisuri, Reagan a spus: Nimeni nu trebuie să se aștepte să ia felia întreagă. Azi am să iau de la tine jumătate din felie, dar am să vin din nou mâine pentru cealaltă jumătate.

Guvernul american este parțial înțepenit de o lună de zile din cauza unui conflict pentru care nu s-a găsit rezolvare.

Președintele Trump refuză să semneze bugetul pe anul 2019 dacă nu conține aprobarea unui fond de 5,7 de miliarde de dolari, necesar zidului de separare de la granița de sud și numește situația din zonele unde imigranți ilegali traversează în masă frontiera cu Mexicul o criză umanitară și de securitate națională.

Adversarii săi politici, membrii democrați ai congresului, se opun construirii unui zid de etanșeizare a graniței de sud și îl numesc “imoral și ineficace”.

Ei cer ridicarea imediată a blocajului guvernamental și consideră, fără să promită, posibile negocieri cu Casa Albă, numai după reluarea activității guvernului la nivelul de 100%.

Promisiuni asemănătoare făcute în trecut au rămas nerespectate.

În după amiaza zilei de 19 ianuarie a.c., președintele a prezentat oferta unui compromis prin care acceptă prelungirea cu trei ani a statutului de rezidenți americani pentru două categorii de cetățeni străini: cei numiți “Dreamers”, care sunt adulți proveniți din copiii aduși pe teritoriul american ilegal cu ani în urmă și tolerați până acum în baza actului DACA (Deferred Action for Childhood Arrivals), semnat de președintele Obama, și cei din grupul TPS (Temporary Protected Status).

Prima categorie numără 700.000 de oameni, cea de a doua 300.000.

În schimbul acestei promisiuni, criticată de republicanii cei mai conservatori ca find de fapt o acceptare a aministiei pentru imigrația ilegală, este cerută suma de finanțare a zidului de graniță.

Compromisul oferit de președinte a fost prompt refuzat de democrații din congres, strâns controlați de speakera camerei reprezentanților Nancy Pelosi și de senatorul Chuck Schumer, fără ca să fie prezentată nici o altă alternativă sau sugestie.

Așa se face că nu există încă șansa unei rezolvări a blocării parțiale a activității guvernamentale, că circa 800.000 de salariați federali nu primesc salariile și că un număr de agenții și departamente nu se pot întoarce la activitatea normală după o lună de întrerupere.

Prin prezentarea acestui ultim proiect de compromis sub forma unui discurs de la Casa Albă, Donald Trump s-a adresat direct națiunii, scurtcircuitând media.

Majoritatea poporului american vrea să se consolideze granițele, vrea să fie suprimată imigrația ilegală și vrea ca imigrația legală să fie sprijinită cu toate mijloacele și să permită intrarea în țară a cetățenilor străini educați în domenii de vârf, dornici de muncă și care doresc să se integreze națiunii americane.

De care țara are nevoie, cu atât mai mult cu cât relansarea economică a creat o mare cerere de forță calificată de muncă.

  • Tags
  • compromis
  • Politica
  • SUA

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Virgil Iordache. Cerul și marea unui creștin universitar – Adrian Albu
Previous article Marian Zulean. Paralele inegale
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)
January 22nd, 2021

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice
January 21st, 2021

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate
January 21st, 2021

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.