Martin S.Martin. (I)Migrația internă și demografia alegerilor

Deplasarea maselor de oameni în interiorul granițelor unui stat are două forme: migrația cetățenilor statului, motivați de interese economice, de amenințări sau de catastrofe naturale și schimbarea repetată a locului de trăit de către imigranții străini (imigrația continuată).

În istoria Statelor Unite, migrația internă a fost un fenomen constant și a atins câteva vârfuri: plecarea coloniștilor de pe coasta atlantică spre noile teritorii din vest la mijlocul secolului XIX, migrarea masivă a oamenilor de culoare eliberați către marile centre industriale după sfârșitul războiului civil și exodul muncitorilor agricoli către California din timpul marii crize economice din anii ’30.

Prin orașele și statele albastre se înțeleg statele și orașele cu lideri politici democrați și care au votat constant democrat pentru o lungă perioadă de timp. O migrație constantă a oamenilor de clasă mijlocie din aceste state către alte locuri este înregistrată de câțiva ani.

Cauzele principale sunt costul mare al vieții, taxarea pe venit mai mare ca în alte regiuni și consecințele politicii sociale democrate: sanctuarele pentru imigranții ilegali, poluarea rezultată din creșterea numărului de oameni ai străzii, scăderea calității școlilor, creșterea violenței, regulamentele excesive și administrarea defectuoasă.

Altădată un loc unde mulți oameni își doreau să trăiască, New York City, unde chiriile sunt foarte mari, taxele federale, de stat și locale depășesc 50% și o cafea Starbuck a ajuns la opt dolari, între anul 2010 și 2018 rata de imigrație  a fost negativă: -4,4%.

O situație asemănătoare o au mega orașele Los Angeles, Chicago și Detroit unde se înregistrează deasemeni un număr mare de plecări către alte ținuturi.

In plus, din California își iau zborul din ce în ce mai mulți oameni bogați și companii, care nu mai vor să plătească taxele excesiv de mari și care cresc continuu.

O rată mare de plecări este înregistrată și din statele Massachussetts, New Jersey, Illinois, Pennsylvania și Michigan.

Dintre statele de destinație, Texas-ul ocupă primul loc, urmat de Colorado, Carolina de Nord, Carolina de Sud, Tennessee și Florida.

Aceste deplasări de populație au consecințe mari și care se simt imediat. Carolina de Sud a raportat o creștere a veniturilor prin taxe de 2,3 miliarde de dolari, urmare a noilor veniți.

Intre anii 2015-2016, în Florida au intrat peste 70.000 de cetățeni activi, plătitori de taxe, de vârsta 26-35 de ani.

În același timp, venitul prin taxe din anul trecut a scăzut cu 2,7 miliarde în Connecticut și cu 8,8 miliarde în statul New York.

Pe lângă efectul economic negativ al plecărilor din orașele și statele “albastre”, au apărut deja schimbări semnificative în volumul și structura electoratelor. In timp ce în statele de destinație apar circumscripții electorale noi (în medie 1-2 pe stat), în orașele și statele părăsite se anticipează modificări de opțiune electorală, mai ales acolo unde ultimele alegeri s-au soldat cu diferențe foarte mici.

Actuala migrație internă ar putea influența alegerile din anul 2020 în mai multe feluri.

Statele California și New York, cu o populație mai scăzută, vor pierde cel puțin o poziție de deputat în congresul federal, în timp ce Florida va câștiga doi deputați, iar Texasul se așteaptă să aibă o delegație de deputați mai mare cu doi, poate trei, reprezentanți.

Pe națiune, cifrele economice din ultimii doi ani sunt convingătoare pentru o refacere economică puternică și constantă. Numai în luna decembrie 2018, s-a înregistrat numărul record de 312.000 de noi slujbe, cea ma mare cifră din ultimii douăzeci de ani. Procentajul de șomaj este de 3,8% iar creșterea produsului național brut a ajuns la 3,4%.

Un sondaj recent a arătat că în ceea ce privește capacitatea de a conduce economia, politicienii republicani se bucură de mai multă încredere decât cei democrați.

Conform cu acest rezultat, mișcarea de populație din statele albastre către cele roșii vine să spună că, înainte de începerea campaniei electorale, oamenii votează cu picioarele.