Motto: E mai bine să fii paralizat de la gât în jos, decât de la gât în sus (Ch. Krauthammer)
Azi, în ziua solstițiului de vară, s-a stins din viață unul dintre cei mai remarcabili oameni din presa americană: Charles Krauthammer.
Născut la New York, Charles a petrecut o parte din copilărie și adolescență în Canada, unde a absolvit anii de colegiu la universitatea McGill.
Părinții lui au fost evrei de origine europeană, tatăl originar din Ucraina și mama din Belgia.
Revenit în Statele Unite, Charles Krauthammer a urmat cursurile facultății de medicină la universitatea Harvard din Boston, dar în primul an de studii a suferit un accident groaznic: la bazinul de înot, sărind de la trambulină și-a fracturat coloana cervicală și a devenit paralizat de la gât în jos.
Asta nu l-a împiedicat să termine studiile de medicină și să facă o rezidență completă de psihiatrie. El a colaborat la redactarea manualului de clasificare a bolilor psihice și a descris o formă a sindromului bipolar.
Cu un curaj de excepție și o voință foarte puternică, Kraythammer a reușit să compenseze pentru marea infirmitate și să trăiască total independent, având o strălucită carieră profesională.
Nu a practicat medicina pentru multă vreme și din anul 1980 a devenit jurnalist politic, comentator de televiziune, consilier prezidențial și autor de cărți.
Pentru mulți ani, editorialele lui au fost reluate de 400 de ziare din lume, iar în anul 1985 a primit premiul Pulitzer.
El a colaborat la publicațiile New Republic, Washington Post, Weekly Standard, Time, Inside Washington și a fost pentru mulți ani comentator la postul de televiziune Fox News.
A fost consilier la Casa Albă sub președintele George W. Bush și membru al Comisiei de Etică a președinției.
Charles a fost un erudit, profund cunoscător al istoriei și religiei lumii, de asemenea al științelor politice.
În presa americană, Krauthammer a fost o distinsă voce a conservatorismului de bună calitate, a înțelepciunii, toleranței, echilibrului și promovării adevărului.
Analizele făcute de el subiectelor zilei, marilor probleme sociale, evenimentelor, personalităților de pe scena lumii și raporturilor geopolitice s-au remarcat prin obiectivitate, logică bazată pe cunoaștere, respect pentru părerile opuse, deasemeni prin tonul elevat și total lipsit de agresivitatea vulgară și de partizanatul diminuator, atât de frecvent întâlnite în presa lumii de azi.
Charles a fost un senior al presei politice, de o inteligență superioară, cu un stil elegant și cuceritor și cu un umor de clasă.
O boală gravă l-a lovit în vara anului trecut și – după câteva luni ce păreau promițătoare pentru o refeacere completă – afecțiunea l-a condus spre o ultimă parte a existenței chinuită și cu multe suferințe.
Când a aflat că mai are doar câteva săptămâni de trăit, Charles Krauthammer a adresat o scrisoare de rămas bun cititorilor, colegilor, familiei și prietenilor, care se încheia cu cuvintele: Sunt convins că slujirea adevărului și a ideilor corecte prin dezbateri cinstite și argumentație riguroasă este o sarcină nobilă. Sunt recunoscător pentru șansa de a fi jucat un mic rol în conversațiile care au ajutat la ghidarea destinului acestei mari națiuni.
Iată câteva citate din articolele scrise de Charles Krauthammer:
Washingtonul este singurul loc din lume unde prin gafă se înțelege situația în care un politician spune, în mod accidental, adevărul.
(vorbind despre diferența dintre libertate și egalitate) ..Acesta este motivul pentru care avem în portul New York o Statuie a Libertății, nu o Statuie a Egalității.
Loialitatea pentru președinte este un lucru foarte bun, dar și mai bună este loialitatea pentru adevăr, integritate și țară.
Dacă băgăm bani în producția de mere, vom avea mai multe mere, dacă subvenționăm șomerii, vom avea mai mult șomaj.
(răspunzănd celor care se opun controlului granițelor)..dacă e adevărat că gardurile nu sunt eficace, atunci de ce avem un gard înalt în jurul Casei Albe?
De câte ori ți se cere să alegi între conspirație și incompetență pentru a explica ce se întâmplă la Washington, te sfătuiesc să alegi incompetența.
După căderea comunismului sovietic, marxismul a ajuns să supraviețuiască în doar câteva locuri: Corea de Nord, Cuba și catedrele de filologie de la cele mai scumpe universități americane.