• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. În Venezuela se joacă soarta poporului venezuelean, a președintelui Trump și a doctrinei Monroe
Martin S. Martin. În Venezuela se joacă soarta poporului venezuelean, a președintelui Trump și a doctrinei Monroe
Home
Opinii

Martin S. Martin. În Venezuela se joacă soarta poporului venezuelean, a președintelui Trump și a doctrinei Monroe

May 2nd, 2019 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Cu enormele sale bogății naturale, Venezuela ar fi putut fi astăzi un al doilea Dubai.

 

Însă opțiunile politice făcute la începutul secolului (revoluția socialistă lansată de Hugo Chavez în 1999, președinția lui -1999-2013 – soldată cu reforme economice și naționalizarea industriei extractive, folosirea banilor rezultați din petrol pentru programele sociale, sprijinirea armatelor revoluționare din America Latină și susținerea economică a Cubei), urmate de continuarea politicii socialiste prin președintele Nicolas Maduro au dus țara la un faliment asociat cu sărăcie, inflație, foamete și prăbușirea sistemului economic.

 

În anul 2018 inflația din Venezuela a atins nivelul de necrezut de 1.300.000 %

Țara este într- jalnică stare de sărăcie, națiunea dezbinată, agitată și nesigură. Emigrația continuă la un ritm fără precedent.

Au fost introduse modificări ale structurii de stat care consolidează puterea dictatorială și contraatacă cu brutalitate opoziția.

 

Emigranții venezueleni încercând să intre în Chile

 

Oamenii mănâncă din gunoaie, asistența medicală este la pământ, criza de alimente și medicamente a atins proporții biblice, în timp ce guvernul Maduro blochează convoaiele cu ajutoare umanitare la granița cu Columbia.

 

De câteva zile, protestele de stradă pașnice (în iunie 2012, guvernul Maduro a suprimat toate permisele de port armă) au fost înlocuite de acțiuni violente, au apărut cocktailurile Molotov, manifestanții atacă forțele de ordine și însemnele puterii.

În replică, guvernul a trimis în orașul Caracas transportoare blindate care atacă manifestanții.

30 aprilie 2019, blindate militare atacând manifestanții din Caracas.

 

Un mic contingent militar s-a desprins din masa armatei venezuelene, fidele dictatorului Maduro și a trecut de partea protestanților. Restul forțelor armate continuă să fie de partea guvernului în funcție: frică?, interes? intimidare?

Marea majoritate a statelor lumii și Uniunea Europeană sprijină pe președintele Juan Guaido, liderul opoziției, președintele Adunării Naționale desemnat președinte interimar al țării în ianuarie 2018, după ce prin alegerile trucate fusese reales dictatorul Maduro, care continuă să se agațe de putere.

Guaido susține revenirea la democrație, refacerea prin schimbări radicale ale economiei și rezolvarea crizei interne.

Printre puținii susținători ai dictaturii lui Maduro se numără Cuba, a cărei supraviețuire economică din ultimii ani a fost în bună măsură rezultatul pompării de carburanți și bani de către Venezuela, China și Rusia.

Ultimele două au mari interese legate de datoriile de recuperat și de investițiile făcute în Venezuela, pe care le-ar pierde dacă Maduro ar fi îndepărtat.

În ultimele luni, Rusia a trimis în Venezuela “consilieri”, avioane și material militar și a fost foarte vocală în condamnarea imixtiunii străine într-o țară suverană, dar a procedat cu acțiuni de susținere a dictaturii, care se califică, ele însele, ca imixtiuni ale unei puteri străine.

Prin mai multe elemente, criza din Venezuela se aseamănă cu faimoasa criză a rachetelor din anul 1962, când URSS-ul a instalat rachete balistice cu potențial nuclear în Cuba, având ca țintă apropiatele orașe americane. Atunci, fostul secretar generel al PCUS și președinte al URSS Nichita Hrușciov a cedat, rachetele au fost retrase și doctrina Monroe a fost reimpusă în forță.

În anul 1823, președintele James Monroe a prezentat Congresului un proiect de politică externă care i-a purtat și îi poartă numele, deși autorul lui este “micul om mare” John Adams, care era pe atunci secretar de stat (ministru de externe).

În esență, doctrina Monroe interzicea puterilor europene să instituie noi colonii în emisfera vestică,  să influențeze statele existente și -deci- să confrunte puterea și influența Statelor Unite în această zonă a lumii.

Doctrina a jucat un rol major în succesul mișcărilor de eliberare ale coloniilor spaniole și portugheze din America de Nord, Latină și Centrală, a fost luată ca etalon în stabilirea zonelor de influență la Conferința de la Viena din 1814-1815 și a fost aplicată de mai mulți președinți americani, în situații de confruntări internaționale:  Ulysses Grant (Santo Domingo/ Republica Dominicană 1869), Theodore Roosevelt (Venezuela 1904), John F. Kennedy (Cuba 1962) și Ronald Reagan (Nicaragua 1980).

 

După succesul revoluției socialiste din Cuba (1953-1959) au fost mai multe provocări pentru doctrina Monroe ca prelungita revoluție din Nicaragua (1961-1990), regimul Pinochet (1973-1990) care a urmat instaurării guvernului socialist al lui Salvador Allende din Chile (1970-1973), războiul civil din San Salvador (1980-1992), violențele nesfârșite ale traficanților de droguri din Columbia, dar situația a fost – într-un fel sau altul – pusă sub control, fără să știrbească autoritatea Statelor Unite.

Până la un punct, situația din Venezuela, care ilustrează într-un mod de necontestat, efectele dezastruoase ale unei conduceri politice mânate de ideologia marxistă, este favorabilă poziției conservatoare a USA.

Știrile și imaginile transmise din țara apropiată au capacitatea să mai calmeze mințile americane înfierbântate, care se aruncă în susținerea socialismului ca formă de guvernământ și aleg reprezentanți populiști de extremă stângă.

 

Dar, dincolo de o limită care pare să fi fost deja atinsă, Statele Unite și președintele Trump sunt în fața unui mare osbatcol: dacă – împotriva efectului până acum protector al doctrinei Monroe – în Venezuela regimul socialist supraviețuiește și puteri străine protectoare se instalează ferm pe teritoriul țării, vechea supremație americană din emisfera vestică se pulverizează.

 

Cât de mult îsi pot permite ca intervenție Statele Unite pentru ca să blocheze posibilitatea unei astfel de evoluții?

Îndepărtarea guvernului Maduro cu forța? Bombardamente strategice? Desant surpriză al foețelor speciale? Război cu Rusia?

 

Majoritatea președinților americani au avut de a face, în timpul mandatului lor, cu un conflict militar care le-a definit președinția.

Lăsând de o parte marile războaie mondiale, cel din Corea și cel din Vietnam, George WH Bush a avut războiul de eliberare al Kuweitului, Bill Clinton a ordonat bombardarea Serbiei, George W Bush a declanșat războiul din Irak și Barack Obama pe cel din Afganistan.

 

Un război pentru Venezuela ar fi elementul dominant pentru judecarea istorică a administrației Trump: o victorie îi va consolida traiectoria, o înfrângere îi va lua orice șansă de a fi reales actualului președinte.

Dar la astfel de riscuri, soluția cea mai bună ar fi rezolvarea situației în favoarea poporului din Venezuela, fără intervenție militară.

Și cu prelungirea pe mai departe a longevivei doctrine.

 

Este oare posibil?

 

 

  • Tags
  • Venezuela

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Dalina Bădescu. Harta și puterea, o poveste în trei părți (III)
Previous article Andrei Bontas: Toată șarada asta de triste figuri preferă o populație călcată pe cap de chaviști și interesele rusești și cubaneze doar pentru a-și valida propriul ego
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.