Martin S. Martin. Meci nul la alegerile americane

O lungă tradiție nu a fost întreruptă: partidul președintelui în funcție nu a câștigat alegerile de jumătate de termen, impropriu numite de unii alegeri parțiale.

Sunt de fapt alegeri generale, fiindcă au loc în toate statele și singura diferența este că nu se votează pentru un nou președinte.

Anul acesta s-a votat pentru toți cei 435 de membrii ai camerei reprezentanților și  pentru 34 de poziții de senator din congresul federal, pentru 36 de posturi de guvernator, plus pentru pozițiile din congresele statelor, pentru judecători și pentru membri ai administrațiilor locale.

Până acum nu toate rezultatele au fost confirmate și câteva din competițiile din mai multe state sunt încă în faza de numărare și calculare.

Partidul republican a pierdut majoritatea în camera reprezentanților din congresul federal, care are acum – după ce republicanii au pierdut 26 de poziții – următoarea structură: 219 democrați și 195 republicani.

Cele mai importante consecințe ale pierderilor din camera reprezentanților sunt pierderea poziției de Speaker of the House, care revine din nou doamnei Nancy Pelosi  (deputată din San Francisco) și pierderea controlului asupra puternicei comisii de aprobare a fondurilor din congres.

Odată stabilită majoritatea lor în congres, democrații sunt așteptați să blocheze proiectele de lege care urmează să fie înaintate de echipa Trump: aprobarea cheltuielilor pentru securizarea granițelor și a porturilor, noua reducere de taxe de 10%, înlocuirea sistemului de asigurări medicale Obamacare cu sisteme mai ieftine și mai accesibile și aplicarea noilor penalizări pentru Iran.

Deasemeni poate fi prevăzut că noii majoritari se vor opune multor inițiative legislative ale administrației republicane și vor bloca unele din ele. Practic, fără sprijinul unor democrați membri ai congresului, echipa de la Casa Albă nu poate introduce noi măsuri.

Partidul republican nu a câștigat, dar nici nu a pierdut alegerile în ziua de 6 noiembrie.

Republicanii au reușit să mențină și să sporească majoritatea din senat, unde ocupă până acum 52 de poziții din cele 100 de locuri de senator, față de democrați cu 45 de locuri.

Cu aceasta, ei mențin controlul în cele mai importante comisii ale senatului: comisia pentru apărare, cea judiciară și cea de politică externă.

Marele avantaj al majorității din senat este că, pentru restul mandatului său, președintele Trump va putea nominaliza judecători pentru curtea supremă și pentru tribunalele federale care sunt “originaliști”, adică aplică legile și constituția așa cum au fost ele scrise, nu cum sunt interpretate (răstălmăcite) prin filtrul ideologiilor progresiste.

În plus, senatul poate modifica sau respinge orice proiect de lege emis de camera deputaților.

În alegerile pentru posturile de guvernator, au precumpănit republicanii, cu scorul de 25 la 22, deși democrații au câștigat șapte noi state.

Câteva din prezicerile analiștilor legate de alegerile din acest an s-au adeverit.

Partciparea la vot a fost neobișnuit de mare. Numai în zilele de alegeri anticipate, care au durat aproximativ trei săptămâni, s-au prezentat la urne 38 de milioane de votanți, cu mult peste cele 17 milioane de votanți din anul 2014, până acum anul record.

Din populația cu drept de vot (cei de vârstă de peste 18 ani), care este de 252 de milioane, 5,9 milioane au interdicție să voteze din cauza condamnărilor pentru diverse delicte. Cei 38 de milioane care au votat înainte de ziua oficială reprezintă 18% din electoratul global.

A fost primul ciclu electoral în care blocul de votanți cel mai numeros a fost cel al generației milenariștilor (cei care au atins maturitatea după anul 2000 și sunt de vârsta 22-37). Ei au depășit grupul “baby boomers” (cei născuți după cel de al doilea război mondial și sunt acum de vârsta 54-72), până acum blocul electoral dominant.

Milenariștii, care mai sunt denumiți și generația Y, sunt înclinați spre partidul democrat și mulți dintre ei sunt anti-Trump. Principalele subiecte de care sunt interesați sunt sistemul medical, mediu, scăderea taxelor universitare, controlul armelor și găsirea locurilor de muncă.

Dar participarea la vot a milenariștilor nu este mare, atinge cel mult 50%, mult sub media de participare a adulților mai vârstnici.

Un al doilea grup care a fost ținta campaniilor electorale a fost cel al femeilor care trăiesc în suburbii, adică aparțin segmentului superior al clasei de mijloc. Ele sunt foarte interesate de problemele sociale și adesea au votat predominant pentru democrați.

Sprijinul venit de la populația urbană a fost, de data asta, în favoarea democraților.

Pentru rezultate mai bune în viitor, republicanii trebuie să-și revizuiască strategia pentru locuitorii orașelor și suburbiilor.

Câteva trăsături speciale au făcut alegerile din noiembrie 2018 diferite de altele anterioare.

În primul rând a fost participarea la vot, mult mai intensă decât la alte alegeri. Au votat peste 114 milioane de oameni, adică aproape 47% din întregul electorat.

Apoi, sumele de bani cheltuite au fost la nivele fără precedent. Numai pentru candidatul texan pentru senat Beto O’Rourke, partidul democrat a strâns și a cheltuit 69 de milioane de dolari.

Alegerile abia încheiate au subliniat sciziunile cunoscute: cea dintre populația urbană și cea rurală, prima adeptă a programului democrat, cea de a doua poziționată solid pro-Trump, cea dintre sexe, cu votantele feminine mai mult orientate spre ideile progresiste și cea dintre generații, adulții față de tinerii abia maturizați.

Au candidat și au fost aleși mai mulți politicieni femei, din rândul minorităților și unii cu orientări sexuale netradiționale declarate public.

Sunt puține promisiuni că atmosfera din lumea politică va fi mai puțin toxică după aceste alegeri.

Ostilitatea discursului politic, adoptarea pozițiilor extreme, manifestările de tip provocare, răzbunare și atac par că vor continua în anii ce vin.

Iar evoluția evenimentelor și strategiilor din următorii doi ani va fi decisivă pentru rezultale campaniei electorale din anul 2020.

Cu toate că numele președintelui nu a fost înscris pe nici un buletin de vot, alegerile din noiembrie 2018 au fost despre Donald Trump.

S-a verificat încă o dată că între taberele dedicate susținerii sau respingerii celui de al 45-lea președinte american nu sunt multe punți de legătură, nici intenții de toleranță sau compromis.

Un electorat intens divizat s-a prezentat în număr record la urne, cu intenția de a-și face ascultată vocea.

Și această voce a spus cu claritate că dorește o barieră de tip “verificare și echilibru” (checks and balances) la nivelul guvernului, nu o situație de tip guvern al unui singur partid.

Cum de altfel este cea mai importantă parte a istoriei de guvernare a republicii americane și cum a rezultat constant din ciclurile electorale anterioare de la jumătatea mandatului prezidențial.

Înscriind ca rezultat final un meci nul, ultimele alegeri nu au făcut decât să confirme o veche tradiție din politica americană.