Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele… Prima convenție politică Zoom din istorie s-a încheiat

Ceva bizar, artificial și ireal a fost însoțitorul permanent al celor patru zile de convenție democrată, căreia mulți observatori i-au acordat numele de produs infomercial.

Nu numai lipsa publicului, sediul filmării într-o imensă sală pustie și aproape lugubră, absența sunetului de “ceva viu” și fețele din casetele video care se agitau, repetând aceleași gesturi, ca niște jucării stricate, dar și vizibila prelucrare a cuvântărilor, toate înregistrate mai devreme, corectate și fardate, au făcut imposibilă evitarea senzației de aranjament, de regizat, de fake.

A fost diferența dintre un meci pe viu și unul în reluare.

Un fel de “potemkinism politic american” la prima generație.

Putea fi altfel? Se putea face mai bine?

Greu de spus, fiindcă a fost doar o primă încercare de a face o adunare fără participanți, în condiții care nu au mai existat vreodată în viața unei campanii politice.

Dar mie mi s-a părut că poziționarea candidaților cu fața către un perete de ecrane video și saluturile mimând un contact cu un public adevărat ar fi putut să lipsească.

Vor face republicanii mai bine? Vor găsi soluții mai apropiate de viața reală?

Vom vedea în săptămâna următoare.

Prima zi a fost dominată de cuvântarea doamnei Michelle Obama, despre care am vorbit într-un articol trecut.

In zilele care au urmat, comentatorii au fost unanim pozitivi despre stilul prezentării și putere de comunicare a vorbitoarei, dar au apărut și verificări de fapte care au ridicat îndoieli despre veridicitatea unor afirmații făcute de fosta primă doamnă în cuvântarea ei.

În a doua zi a convenției, cei mai așteptați vorbitori au fost fostul președinte Bill Clinton, deputata Alexandria Ocasio-Cortez și doamna Jill Biden.

Evident îmbătrânit și slăbit, Bill Clinton – care se bucură de o constantă admirație în rândul democraților – a avut un speech scurt, în care a inserat un sfat  pentru comportamentul moral de care trebuie să dea dovadă cei care ocupă temporar Biroul Oval. Pentru mulți, observația a apărut ca o ironie, probabil neintenționată, dar nu mai puțin surprinzătoare.

Alexandria Ocasio-Cortez este o socialistă democrată, ca și cei cu care s-a asociat pentru a elabora proiectul Green New Deal, o colecție de idei utopice și foarte costisitoare, cu care deputata newyorkeză, Bernie Sandres, Kamala Harris și alți câțiva vor să schimbe radical societatea americană.

În puținele minute pe care le-a avut la dispoziție, Ocasio- Cortez a amintit de “drepturile economice ale tuturor celor care trăiesc în Stale Unite”, prin care se înțelege intenția de a asigura tuturor (cetățeni legali sau imigranți ilegali)

un venit fără nici un fel de contribuție de efort personal.

Bătăioasa deputată a mai amintit despre meritele “mișcării de masă” care îl susține pe Joe Biden și pe cei care “se străduiesc să repare rănile produse de injustiție socială, colonizare, misoginism și homofobie”, probabil referindu-se la vandalii care distrug orașele americane.

Soția candidatului, Jill Biden, a înregistrat discursul în clasa de școală unde a predat mulți ani. A vorbit simplu, cald și emoționant despre nevoia de a înțelege pe alții și despre mult necesara unitate și coeziune. Ea a fost câștigătoarea zilei a doua.

Starul zilei a treia a fost Barack Obama, care a ales să vorbească din Philadelphia, din sala muzeului în care a fost redactată constituția americană.

Ignorând tradiția nescrisă a președinților americani, de a păstra discreție când vorbesc despre realizările sau scăderilor celor care le urmează, Obama s-a lansat în atacuri directe și foarte dure adresate actualului președinte și politicii lui.

El a afirmat că o realegere a lui Donald Trump va duce la distrugerea democrației americane și a făcut o încercare de a legitima mișcarea Black Lives Matter afirmând că “tinerii energici care demonstrează pe străzi ne dau o lecție și ne cer să facem ceea ce va duce la o țară mai bună decât cea care există”.

Tinerii energici incendiază și distrug proprietăți, au bătut până la inconștiență oameni nevinovați, au atacat polițiștii care încercau să restabilească ordinea, au făcut victime prin arme de foc și au jefuit numeroase magazine. Frumoasă lecție!

Același Barack Obama, care a ezitat pentru o lungă vreme să susțină candidatura fostului lui vicepreședinte, a asigurat de data aceasta audiența că vede în cuplul Biden-Harris echipa capabilă să refacă erorile prezentei administrații.

La sfârșitul zilei a treia, senatoarea Kamala Harris a ținut cuvântarea de acceptare a nominalizării ei pentru postul de vicepreședinte.

Ea a subliniat rolul important pe care l-a avut familia în modelarea spiritualității ei, a experienței căpătate ca procuror general al statului California și a vorbit cu insistență despre pericolele rasismului, despre care a spus că “nu există vaccin împotriva rasismului, astfel că totul trebuie făcut prin eforturile noastre”.

Cel mai important moment al ultimei zile a fost discursul de acceptare al nominalizării de către Joe Biden.

El este la a treia încercare din viața lui politică, pentru obținerea poziție de ales al partidului democrat drept reprezentant al competiției pentru postul de președinte al țării.

Biden a avut un discurs coerent, fără erori, ale cărui idei principale a fost nevoia de unitate (“momentul nominalizării mele este un moment american, nu unul democrat sau republican”), promisiunea că va fi un președinte inclusiv (“voi aduce la suprafață tot ce este mai bun în noi toți”), angajamentul că va face mai mult pentru combaterea pandemiei (fără detalii) și o reușită metaforă “voi fi aliatul luminii, nu al tenebrelor întunericului”.

Mulți comentatori au declarat cuvântarea lui Biden drept cel mai bun discurs din întreaga lui carieră politică, care acoperă peste 47 de ani.

 Fostul vicepreședinte a făcut însă o concesie electoratului de extremă stângă afirmând că se va strădui să elimine “rasismul nostru sistemic”.

Pentru cine a trăit destul de mult timp în Statele Unite și a fost în contact direct cu societatea americană  adevărul este că nu există rasism sistemic în această țară.

Este o invenție a propagandei de extremă stângă, intenționată să intimideze membrii societății, să-i învinuiască de ceva care nu există și de care nu sunt reponsabili.

Rasism sistemic a existat în Germania hitleristă, unde legile erau făcute să limteze minoritatea evreiască în toate formele de existență și unde instituțiile statului promovau activ măsurile de prigoană și injustiție ale cetățenilor de etnie evreiească, mergând până la arestarea lor, internarea în lagăre și exterminarea lor fizică.

Rasism sistemic a existat în Africa de Sud în perioada de apartheid, când constituția statului și instituțiile au menținut starea de inferioritate fără drepturi a majorității populare de culoare.

Rasism sistemic a existat în Confederația statelor americane din sud, cu legislația de separare rasială și de privare de drepturi a populației de culoare. El a dispărut din întreaga uniune când, cu imense sacrificii, poporul american a adus, prin victoria trupelor unioniste, desființarea sclaviei la terminarea războiului civil. 

Și când, prin eforturile lui Abraham Lincoln, au fost votate amendamentele constituționale care au eliminat sclavia din US și au confirmat drepturile cetățenilor de culoare.

Există indivizi rasiști și focare de rasism în Statele Unite de azi, dar nu există rasism sistemic. 

Termenul a fost inventat pentru a scinda societatea americană, prin nedreapta și periculoasa politică identitară.

La sfârșitul convenției democrate, câteva observații de ordin general.

A fost limpede înfățișat țelul partidului democrat de azi: împiedicarea realegerii lui Donald Trump. Toți vorbitorii, fără excepție, au atacat actualul președinte, echipa lui de guvernare, politica administrației și i-au făcut vinovați de toate neajunsurile.

Nu a fost la fel de limpede care sunt elementele pentru care partidul democrat și propusa lui echipă prezidențială militează și care este agenda pregătită pentru anii viitori. 

Nici nu e de mirare, fiindcă planul unei guvernări democrate include mărirea taxelor individuale și de companie, naționalizarea industriei de asigurare medicală, creșterea atribuțiilor statului în toate domeniile, învățământ superior de stat gratuit, deschiderea granițelor, aministie pentru toți imigranții ilegali, asistență socială și medicală pentru toți imigranții ilegali, susținerea ilegalității prin politica de orașe și regiuni sanctuare, confiscarea armelor individuale, practicarea de avorturi până la cele mai avansate vârste de sarcină suportate prin fondurile publice, reasocierea cu organismele internaționale care vizează “politicile de schimbare a climei”, “decarbonizarea” totală a întregii economii până în anul 2035, limitarea industriei extractive și a utilizării combustibililor fosili, aplicarea măsurilor preconizate de planul Green New Deal și multe alte măsuri de control a economiei și a vieții sociale foarte puțin populare.

Și care presupun cheltuieli imposibil de asigurat. După unele calcule, aplicarea măsurilor propuse de Green New Deal cere o cheltuială de peste 30 de trilioane de dolari în perioada celor 10 ani următori.

Nici unul dintre vorbitori nu s-a referit la violențele din orașele americane care continuă de multe săptămâni, ca și când ele nu există. Mai mult, unii vorbitori au emis păreri din care se poate deduce că există multă simpatie pentru ilegalitățile tolerate de autoritățile democrate din mai multe orașe si state.

Nu s-a pomenit de către nici un vorbitor despre efectele anticipat negative ale reducerii fondurilor poliției, sau chiar a desființării ei, prin măsuri care au fost promovate de demonstranți, susținute și chiar aplicate de mai mulți politicieni democrați influenți.

O altă absență notabilă a fost discutarea problemelor legate de China, de la economie, la securitate și la explicațiile mecanismului de răspândire a pandemiei COVID19. Nici un vorbitor democrat nu a abordat subiectul, ca și când problema chineză nu există.

Mulți vorbitori au făcut insistente chemări pentru o participare largă la vot, ca și cum strategii electorali democrați sunt intens preocupați de riscul unei apatii a proriului electorat. Nu au fost puține articole recente care au vorbit despre lipsa de entuziasm a votanților democrați, în parte atribuită incapacității lui Joe Biden de a inspira  votanții din mai multe categorii: tineretul, femeile și minoritățile.

Imaginea Statelor Unite de azi, așa cum a fost ea înfățișată de majoritatea vorbitorilor, apare ca o societate distopică, profund greșită, antiuamnă și antidemocratică.

Convenția democrată din anul acesta se face vinovată de a înfățișa lumii o națiune americană și un stat altfel decât sunt ele în realitatate.

Experiența ciclurilor electorale anterioare a arătat că de câte ori o convenție națională a fost bine organizată și a avut personalități puternice, capabile de a adresa discursuri convingătoare, partidul în cauză și candidații lui au înregistrat o importantă creștere în sondajele de opinie chiar în zilele imediat următoare.

Dar acesta este un efect care apare prompt numai atunci când întrunirea politică electorală a înfățișat și a promovat adevăruri, nu altfel.

Este ceea ce merită să fie în atenția noastră citind polls-urile în zilele care vin.

La această dată, sondajele din majoritatea statelor arată că Joe Biden conduce cu diferențe de la 1,1 la 6,7 %(www.realclearpolitics).