• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele… “Revoluția culturală americană” se răspândește în lume
Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele…  “Revoluția culturală americană” se răspândește în lume
Home
Opinii

Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele… “Revoluția culturală americană” se răspândește în lume

June 16th, 2020 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Motto: Nimic nu este mai incorect decât judecarea oamenilor din trecut bazată pe ideile și standardurile morale ale prezentului  (Denys Arthur Whinstanley)

Marea Revoluție Culturală a Proletariatului, inițiată de Mao Zedong și de radicalii din partidul comunist chinez, a durat 10 ani (1966-1976) și a lăsat în urmă imense distrugeri și sute de mii (până la 20 de milioane) de victime nevinovate.

A fost o imensă manipulare a populației, prostită că era nevoie de excluderea rămășițelor burgheze care infectaseră partidul și de reinstalarea fermă a maoismului, ca linie ideologică unică.

Și pentru asta biblioteci întregi au fost arse, statui antice au fost distruse, muzee au fost vandalizate. Pentru vina scornită că ele “mențineau influența trecutului și a ideile burgheze”.

La fel de distrugătoare pentru cultură, tradiții istorice și opere de artă au fost revoluția rusă (1917), revoluția khmerilor roșii din Cambodgia (1975-1979), instalarea la putere a talibanilor în Afganistan (1996-2001), războaiele civile din Croația (1991-1995) și Kosovo (1980), barbara organizație a “statului islamic ” ISIS (1999-2019) și jafurile devastatoare ale muzeelor naționale din Irak, după îndepărtarea regimului Saddam Hussein de către armata americană (2003).

Valul de proteste din multe orașe americane, căruia i s-a dat recent numele de “rebeliunea George Floyd” a fost asociat cu violențe, jefuirea magazinelor, distrugeri, atacarea polițiștilor și omoruri.

Și cu o înverșunată dorință de distrugere a monumentelor, un adevărat război civil al statuilor. 

Fără multă logică pentru originea manifestațiilor de protest, participanții care par să fie motivați de întreținerea și amplificarea haosului, au trecut la identificarea și distrugerea monumentelor unor personalități istorice legate, într-un fel sau altul, de sclavia africanilor aduși în țară cu începere din anul 1619.

Este o listă lungă cea a monumentelor din Statele Unite care au fost, sau urmează să fie, îndepărtate, așa cum sunt monumentelor armatelor confederate din Birmingham AL, Bentonville AR, Athens GA, Norfolk VA, Jacksonville FL, Fort Worth TX și statuile generalului Robert E. Lee (comandantul suprem al trupelor confederate din războiul civil) din Richmond VA, Montgomery AL, sau Fort Myers FL.

Furia iconoclastă s-a abătut însă și asupra lui Cristofor Columb, ale cărui statui din Boston MA, Richmond VA, Camden NJ și Wilmington DE au fost sau urmează să fie îndepărtate. În alte locuri, au fost vandalizate statui ale lui Wolfgang Amadeus Mozart sau Leonardo Da Vinci.

N-a scăpat nici Mathis Baldwin, politician, filantrop și dedicat aboliționist, a cărei statuie a fost demolată de furia oarbă a protestatarilor ignoranți din Philadelphia. 

La fel s-a întâmplat cu monumentul lui Mahatma Gandhi din Washington D.C. 

Fără nici o justificare, bustul președintelui Abraham Lincoln, cel care și-a dat viața pentru eliberarea negrilor din sclavie, a fost vandalizat și incendiat în  Chicago, statul Illinois.

  

 

Mai mulți membri de culoare din congres au cerut desființarea muzeelor naționale Jefferson și Washington din capitală, pentru vina acestora de a fi fost proprietari de sclavi, iar Nancy Pelosi, lidera majorității democrate din camera reprezentanților, a cerut ca 11 statui să fie îndepărtate din incinta Capitoliului.

În Marea Britanie au fost îndepărtate statuile lui Edward Colston (Bristol) și ale lui Robert Milligan, Thomas Guy și Robert Clayton din Londra, iar statuia lui Winston Churchill a fost vandalizată.

 

 

În orașul Hamilton din Noua Zeelandă a fost îndepărtată statuia lui John Fane Charles Hamilton, iar în orașul Ekeren din Belgia cea a regelui Leopold II.

Au fost desființate plăci comemorative și au fost (și vor urma și mai multe) schimbări de denumiri de străzi, școli, universități, instituții și orașe.

Rebeliunea George Floyd a înfățișat lumii un comportament violent și barbar nemaivăzut demult.

Scenele de violență necontrolată din nopțile orașelor Minneapolis și New York ne-au reamintit de intervențiile batalioanelor de atac germane și ale  fasciilor italiene din anii ’30, ca și de mineriadele bucureștene din anii ’90.

 

Devastările, rănirile sau uciderea oamenilor, unii ofițeri de poliție, alții manifestanți civili, iar mai târziu ocuparea unei părți a centrului din orașul Seattle, statul Washington, sunt acte de anarhie, în fața cărora și forțele de ordine și conducerea politică au arătat doar o capacitate limitată de a controla situația.

Teoria luptei de clasă, elaborată de Karl Marx (1818-1883) și îmbrățișată de părintele anarhiei Mihail Bakunin (1814-1876), explica logica revoluției socialiste prin conflictul de neîmpăcat dintre clasa proprietarilor bogați și clasa muncitoare exploatată.

În istoria recentă a Statelor Unite, clasa muncitoare nu mai seamănă deloc cu proletariatul descris de Marx și apare că ea s-a modificat în sensul unei clase de mjloc, interesată de ordinea socială, de progres și de bunăstare.

Nefiind exploatată, clasa muncitoare americană nu are atracție pentru greve și revoluții.

Nu prin muncitorii și fermierii de azi ar putea obține victorii adepții socialismului și ei au înțeles asta de ceva vreme.

Ca urmare, generația neomarxistă, la fel de dornică de proteste sociale și dezorganizare anarhică ca și strămoșii lor din secolul XIX, a schimbat lozinca luptei de clasă, cu cea a luptei de rasă.

Aceasta este ce vedem în viața politică americană din ultimele săptămâni, unde socialismul a intrat în congres și în conducerea orașelor, a ajuns să controleze cea mai mare parte a universităților și a mediei și recurge la provocarea și întreținerea unor acte pentru care ațâță și mobilizează minoritățile și tineretul.

Așa cum remarcă Valentin Naumescu, bipolarismul ideologic al societăților occidentale a crescut în intensitate, tonalitate și virulență și ciocnirea extremelor este iminentă (Ruptura culturală și impasul democrațiilor occidentale. www.spotmedia.ro, 15 iunie 2020). 

Și de mai mulți ani am identificat țintele vizate de curentul socialist al secolului XXI: religia (mai ales creștină), familia (prin promovarea “preferințelor sexuale non-hetero” și inducerea confuziei în definirea genurilor), capitalismul, ordinea socială, gândirea (prin campania susținută pentru intoducerea corectitudinii politice), dreptul de liberă expresie, valorile tradiționale, patriotismul și trecutul istoric.

Războiul statuilor sau interzicerea filmelor Pe aripile vântului și Să ucizi o pasăre cântătoare ca și a cărții Aventurile lui Huckleberry Finn sunt elemente ale revoluției culturale socialiste, care au scopul de a modifica societatea contemporană prin rescrierea istoriei. 

Dar sunt profund nedrepte și de o neiertată ignoranță.

Și astfel de măsuri contribuie la răspândirea confuziei despre asumarea reponsabilității.

Cazurile nefericite, cum a fost și cel care a dus la moartea lui George Floyd, trebuie rezolvate prin pedepsirea vinovatului sau vinovaților, nu prin devastarea orașelor și dărâmarea statuilor.

Așa cum spunea Ronald Reagan: Trebuie să respingem idea că, oridecâte ori este călcată legea, vina este a societății, nu a individului care a comis fapta. Este timpul să restaurăm principiul că fiecare individ trebuie să dea socoteală pentru faptele lui. 

 

  

 

 

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Încolonare şi masificare în era digitală
Previous article Bogdan Budeș. «Decolonizarea» raftului de cărți sau reeducarea în lumea corectă politic
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.