• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele… “Revoluția culturală americană” se răspândește în lume
Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele…  “Revoluția culturală americană” se răspândește în lume
Home
Opinii

Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele… “Revoluția culturală americană” se răspândește în lume

June 16th, 2020 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Motto: Nimic nu este mai incorect decât judecarea oamenilor din trecut bazată pe ideile și standardurile morale ale prezentului  (Denys Arthur Whinstanley)

Marea Revoluție Culturală a Proletariatului, inițiată de Mao Zedong și de radicalii din partidul comunist chinez, a durat 10 ani (1966-1976) și a lăsat în urmă imense distrugeri și sute de mii (până la 20 de milioane) de victime nevinovate.

A fost o imensă manipulare a populației, prostită că era nevoie de excluderea rămășițelor burgheze care infectaseră partidul și de reinstalarea fermă a maoismului, ca linie ideologică unică.

Și pentru asta biblioteci întregi au fost arse, statui antice au fost distruse, muzee au fost vandalizate. Pentru vina scornită că ele “mențineau influența trecutului și a ideile burgheze”.

La fel de distrugătoare pentru cultură, tradiții istorice și opere de artă au fost revoluția rusă (1917), revoluția khmerilor roșii din Cambodgia (1975-1979), instalarea la putere a talibanilor în Afganistan (1996-2001), războaiele civile din Croația (1991-1995) și Kosovo (1980), barbara organizație a “statului islamic ” ISIS (1999-2019) și jafurile devastatoare ale muzeelor naționale din Irak, după îndepărtarea regimului Saddam Hussein de către armata americană (2003).

Valul de proteste din multe orașe americane, căruia i s-a dat recent numele de “rebeliunea George Floyd” a fost asociat cu violențe, jefuirea magazinelor, distrugeri, atacarea polițiștilor și omoruri.

Și cu o înverșunată dorință de distrugere a monumentelor, un adevărat război civil al statuilor. 

Fără multă logică pentru originea manifestațiilor de protest, participanții care par să fie motivați de întreținerea și amplificarea haosului, au trecut la identificarea și distrugerea monumentelor unor personalități istorice legate, într-un fel sau altul, de sclavia africanilor aduși în țară cu începere din anul 1619.

Este o listă lungă cea a monumentelor din Statele Unite care au fost, sau urmează să fie, îndepărtate, așa cum sunt monumentelor armatelor confederate din Birmingham AL, Bentonville AR, Athens GA, Norfolk VA, Jacksonville FL, Fort Worth TX și statuile generalului Robert E. Lee (comandantul suprem al trupelor confederate din războiul civil) din Richmond VA, Montgomery AL, sau Fort Myers FL.

Furia iconoclastă s-a abătut însă și asupra lui Cristofor Columb, ale cărui statui din Boston MA, Richmond VA, Camden NJ și Wilmington DE au fost sau urmează să fie îndepărtate. În alte locuri, au fost vandalizate statui ale lui Wolfgang Amadeus Mozart sau Leonardo Da Vinci.

N-a scăpat nici Mathis Baldwin, politician, filantrop și dedicat aboliționist, a cărei statuie a fost demolată de furia oarbă a protestatarilor ignoranți din Philadelphia. 

La fel s-a întâmplat cu monumentul lui Mahatma Gandhi din Washington D.C. 

Fără nici o justificare, bustul președintelui Abraham Lincoln, cel care și-a dat viața pentru eliberarea negrilor din sclavie, a fost vandalizat și incendiat în  Chicago, statul Illinois.

  

 

Mai mulți membri de culoare din congres au cerut desființarea muzeelor naționale Jefferson și Washington din capitală, pentru vina acestora de a fi fost proprietari de sclavi, iar Nancy Pelosi, lidera majorității democrate din camera reprezentanților, a cerut ca 11 statui să fie îndepărtate din incinta Capitoliului.

În Marea Britanie au fost îndepărtate statuile lui Edward Colston (Bristol) și ale lui Robert Milligan, Thomas Guy și Robert Clayton din Londra, iar statuia lui Winston Churchill a fost vandalizată.

 

 

În orașul Hamilton din Noua Zeelandă a fost îndepărtată statuia lui John Fane Charles Hamilton, iar în orașul Ekeren din Belgia cea a regelui Leopold II.

Au fost desființate plăci comemorative și au fost (și vor urma și mai multe) schimbări de denumiri de străzi, școli, universități, instituții și orașe.

Rebeliunea George Floyd a înfățișat lumii un comportament violent și barbar nemaivăzut demult.

Scenele de violență necontrolată din nopțile orașelor Minneapolis și New York ne-au reamintit de intervențiile batalioanelor de atac germane și ale  fasciilor italiene din anii ’30, ca și de mineriadele bucureștene din anii ’90.

 

Devastările, rănirile sau uciderea oamenilor, unii ofițeri de poliție, alții manifestanți civili, iar mai târziu ocuparea unei părți a centrului din orașul Seattle, statul Washington, sunt acte de anarhie, în fața cărora și forțele de ordine și conducerea politică au arătat doar o capacitate limitată de a controla situația.

Teoria luptei de clasă, elaborată de Karl Marx (1818-1883) și îmbrățișată de părintele anarhiei Mihail Bakunin (1814-1876), explica logica revoluției socialiste prin conflictul de neîmpăcat dintre clasa proprietarilor bogați și clasa muncitoare exploatată.

În istoria recentă a Statelor Unite, clasa muncitoare nu mai seamănă deloc cu proletariatul descris de Marx și apare că ea s-a modificat în sensul unei clase de mjloc, interesată de ordinea socială, de progres și de bunăstare.

Nefiind exploatată, clasa muncitoare americană nu are atracție pentru greve și revoluții.

Nu prin muncitorii și fermierii de azi ar putea obține victorii adepții socialismului și ei au înțeles asta de ceva vreme.

Ca urmare, generația neomarxistă, la fel de dornică de proteste sociale și dezorganizare anarhică ca și strămoșii lor din secolul XIX, a schimbat lozinca luptei de clasă, cu cea a luptei de rasă.

Aceasta este ce vedem în viața politică americană din ultimele săptămâni, unde socialismul a intrat în congres și în conducerea orașelor, a ajuns să controleze cea mai mare parte a universităților și a mediei și recurge la provocarea și întreținerea unor acte pentru care ațâță și mobilizează minoritățile și tineretul.

Așa cum remarcă Valentin Naumescu, bipolarismul ideologic al societăților occidentale a crescut în intensitate, tonalitate și virulență și ciocnirea extremelor este iminentă (Ruptura culturală și impasul democrațiilor occidentale. www.spotmedia.ro, 15 iunie 2020). 

Și de mai mulți ani am identificat țintele vizate de curentul socialist al secolului XXI: religia (mai ales creștină), familia (prin promovarea “preferințelor sexuale non-hetero” și inducerea confuziei în definirea genurilor), capitalismul, ordinea socială, gândirea (prin campania susținută pentru intoducerea corectitudinii politice), dreptul de liberă expresie, valorile tradiționale, patriotismul și trecutul istoric.

Războiul statuilor sau interzicerea filmelor Pe aripile vântului și Să ucizi o pasăre cântătoare ca și a cărții Aventurile lui Huckleberry Finn sunt elemente ale revoluției culturale socialiste, care au scopul de a modifica societatea contemporană prin rescrierea istoriei. 

Dar sunt profund nedrepte și de o neiertată ignoranță.

Și astfel de măsuri contribuie la răspândirea confuziei despre asumarea reponsabilității.

Cazurile nefericite, cum a fost și cel care a dus la moartea lui George Floyd, trebuie rezolvate prin pedepsirea vinovatului sau vinovaților, nu prin devastarea orașelor și dărâmarea statuilor.

Așa cum spunea Ronald Reagan: Trebuie să respingem idea că, oridecâte ori este călcată legea, vina este a societății, nu a individului care a comis fapta. Este timpul să restaurăm principiul că fiecare individ trebuie să dea socoteală pentru faptele lui. 

 

  

 

 

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Încolonare şi masificare în era digitală
Previous article Bogdan Budeș. «Decolonizarea» raftului de cărți sau reeducarea în lumea corectă politic
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)
January 22nd, 2021

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice
January 21st, 2021

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate
January 21st, 2021

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice Opinii

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Jan 21st, 2021
Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate Opinii

Bogdan Călinescu. Despre Trump, cu luciditate și obiectivitate

Jan 21st, 2021
Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa” Opinii

Melania Cincea. Dandy mârâind la „câinele alfa”

Jan 21st, 2021
Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică" Istorie

Marcela Țușcă: "Aici prezintă Domnul Țușcă Petrică"

Jan 21st, 2021
Dragoș Paul Aligică: Si astfel vom avea din nou două categorii, două clase, două tipuri umane... Cultură

Dragoș Paul Aligică: Si astfel vom avea din nou două categorii, două clase, două tipuri umane...

Jan 21st, 2021
Tanarul Eliade: o excursie de grup absolut -dar absolut- memorabila! Istoria ideilor

Tanarul Eliade: o excursie de grup absolut -dar absolut- memorabila!

Jan 21st, 2021
O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu Cultura

O scrisoare de la Ion D. Sîrbu către Liviu Rusu

Jan 20th, 2021
Despre Sinele ca poveste: Suntem noi oare numai propriile noastre povești? Filozofie

Despre Sinele ca poveste: Suntem noi oare numai propriile noastre povești?

Jan 20th, 2021
Timpuri potrivnice Cultura

Timpuri potrivnice

Jan 20th, 2021
Mircea Mihăieș. Rasismul cultural Opinii

Mircea Mihăieș. Rasismul cultural

Jan 20th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.