• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. STATELE UNITE. CU BUNE, CU RELE: Școala la domiciliu
Martin S. Martin. STATELE UNITE. CU BUNE, CU RELE: Școala la domiciliu
Home
Debate

Martin S. Martin. STATELE UNITE. CU BUNE, CU RELE: Școala la domiciliu

January 14th, 2020 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Motto: Cum arată astăzi școala, va arăta mâine țara!

-Spiru Haret

 

Nu se încheiase un an de la aterizarea mea în Statele Unite și am fost surprins când un coleg mi-a spus că trebuie să se pregătească pentru școlarizarea la domiciliu a celor doi copii ai lui.

Colegul meu și nevasta lui aveau clase zilnice cu fata de clasa 6-a și băiatul de a 5-a, pe care îi avuseseră ca elevi chiar de la început.

Când am întrebat care sunt motivele pentru care copiii lor nu merg la o școală cu program normal și profesori profesioniști, am primit răspunsul că școlile americane s-au îndepărtat prea mult de normele etice și de educație tradițională și că mulți părinți, ca și colegul meu, vor să evite expunerea copiilor lor la o educație excesiv de liberală și discutabilă ca mod de a prezenta lumea elevilor.

Din programa școlilor fusese eliminată predarea religiilor, dar fuseseră extinse orele de educație sexuală, inclusiv cele care spuneau copiilor de șase ani că este normal ca un coleg de-al lor să aibă doi tați, sau două mame.

M-am crucit de schimbările petrecute în școli, de care nu avusesem habar și care s-au confirmat ulterior prin informații multiple.

Dar și de  inițiativa colegului meu, de a lua educația copiilor pe umerii săi și ai nevestei, convins la vremea aceea că probabil colegul meu exagera defectele școlii și că opțiunea lor era o excepție.

Nu era și în anii următori am cunoscut numeroase cazuri în care școala se făcea la domiciliu.

În ultimii treizeci de ani, fenomenul a crescut și astăzi 3,5 % (peste 1,7 milioane de copii) din copiii de vârstă școlară (mai ales școala primară și medie) nu frecventează școlile publice (Centrul Național de Statistică a Educației).

De la an la an numărul copiilor educați la domiciliu crește și din anii ’70 până în prezent frecvența fenomenului a fost constant crescândă.

În anul 1999 erau numai 850.000 de copii educați la domiciliu.

Cum raportarea diferă de la stat la stat, se crede că numărul copiilor școlarizați acasă este mult mai mare decât cel din rapoartele oficiale ale guvernului.

Consiliul Național pentru Educația la Domiciliu a investigat principalele motive pentru care părinții aleg această soluție: îngrijorare despre calitatea mediului din școli 91%, nemulțumiri pentru nivelul educației din școli 74%, dorința de a educa copiii în spiritul unei morale superioare celei predate în școli 77%, dorința de a asigura educația religioasă a copiilor 64%, asigurarea unei mai bune acoperiri a nevoilor speciale ale copiilor 16%, dorința de educa copiii într-o manieră netradițională 44%, copiii au probleme fizice sau mintale 15% (statistică 2011-2012).

Fenomenul educației la domiciliu a debutat în Statele Unite în anii ’70, prin inițiativa profesorului John Holt.

Mulți părinți, majoritatea creștini și majoritatea cu educație superioară, au adoptat soluția, care s-a răspândit cu repeziciune.

În anul 1980 școlarizarea la domiciliu a fost legalizată în 20 de state, astăzi ea este legală și sprijinită în toate statele.

Analiza populației de elevi la domiciliu arată că vârsta lor este cuprinsă între 5 și 17 ani, că repartția pe sexe este 51% fete și 49% băieți, că procentele rasiale sunt albi 68%, hispanici 15%, afroamericani 8% si asiatici 4% și că 31% trăiesc în mediu rural, iar 69% în mediu urban și suburban.

Consiliul Național pentru Educație la domiciliu controlează atent performanța elevilor și a educatorilor, asigură materialele educative și supraveghează ca standardurile de educație ale copiilor educați la domiciliu să fie identică cu cele din școlile publice și particulare acreditate de fiecare stat.

Majoritatea copiilor școlarizați acasă se înscriu la școlile tradiționale când ajung de vârsta claselor superioare de liceu.

În ultima vreme, se observă tendința  ca mai multe familii să aleagă ca educația copiilor lor să se facă împreună, cu un educator experimentat, voluntar sau angajat.

Copiii educați acasă au rezultate la testele naționale cu 15-30% mai bune decât cei din școlile tradiționale și au un procent ridicat de admitere în colegii și universități.

Printre motivele principale care au fost identificate ca responsabile pentru rezultatele proaste ale copiilor din școlile publice este și acela al unei participări insuficiente a părinților la educarea copiilor, mai ales în China familiile cu un singur părinte, care locuiesc în mediul urban.

În cazul copiilor care urmează școala la domiciliu, atenția și devotamentul părinților sunt maxime și permanente.

Educarea copiilor la domiciliu este legală în Canada, Chile, Columbia, China, Mexic, Peru, India, Indonezia, Israel, Filipine, Taivan, Belgia, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Australia, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Rusia, Marea Britanie și Ucraina și ilegală în Germania, Grecia, Cuba, Armenia, Adzerbaigean, Georgia, cele două Corei, Turcia, Albania, Bulgaria, Bosnia, Cipru, Lituania și Olanda.

În România, școlarizarea la domiciliu este legală, cu restricții, fiind permisă numai copiilor cu nevoi speciale.

În primele zile ale anului 2020, președintele Trump a anunțat că va lansa o campanie pentru reintroducerea educației religioase în școli.

Dacă inițiativa va reuși, este posibil ca ea să influențeze frecvența cu care părinții americani optează pentru educația la domiciliu.

 

 

 

 

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article D. P. Aligica: O solutie tehnica la anumite dileme contemporane de natura intelectuala
Previous article John Hands: Cosmosapiens
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare
April 4th, 2021

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare
April 3rd, 2021

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?
April 1st, 2021

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor Debate

Daniel Uncu. Asaltul ideologic oficial asupra cuvintelor

Mar 29th, 2021
Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane Artă

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Mar 28th, 2021
Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane” Cultură

Taguieff: „Decolonialismul este boala senilă a stângii intelectuale contemporane”

Mar 28th, 2021
Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă Economie

Despre demnitatea burghezilor: de ce economia nu reușește să explice lumea modernă

Mar 28th, 2021
Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin? Cultură

Wolfhart Pannenberg intervievat de Richard John Neuhaus: Occidentul creștin?

Mar 28th, 2021
Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului Focus

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

Mar 27th, 2021
Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii” Cultură

Mahomed șters din noua traducere în neerlandeză a „Divinei Comedii”

Mar 26th, 2021
Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână Debate

Lucian Croitoru. Eu am respins teoria economică și socială a lui Marx după ce am studiat-o cu creionul în mână

Mar 26th, 2021
Sex și rasă/ În lupta din clasă! Debate

Sex și rasă/ În lupta din clasă!

Mar 26th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.