• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Martin S. Martin. Zidul lui Trump
Martin S. Martin. Zidul lui Trump
Home
Debate

Martin S. Martin. Zidul lui Trump

August 1st, 2018 [ Martin S. Martin ] [ Martin S. Martin ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Motto: Donald Trump este un om imperfect, care a sesizat perfect nevoile și dorințele poporului american. Însă căile alese de el pentru îndeplinirea lor sunt de multe ori neortodoxe și surprinzătoare. (Martin S. Martin)

Dificultatea de a rezolva azi criza imigrației ilegale din Statele Unite decurge din trei factori: volumul mare și neîntrerupt de treceri ilegale ale frontierei de sud care s-au petrecut nestânjenite pentru mulți ani (30-40), amânarea repetată a căutării unei soluții definitive și opoziția politică intensă a Partidului Democrat și a stângii radicale, motivate de dorința de a-și lărgi electoratul.

Țara are azi o situație critică legată de numărul mare de imigranți ilegali (cel puțin 13 milioane), de marile cheltuieli care rezultă din aceasta, de conflictul dintre autoritățile federale de imigrație și sistemul de orașe sanctuar care li se opune, de problemele de securitate conexe cu imigrația necontrolată (boli, droguri, terorism) și de lipsa de progres în subiect.

Alegerea ca președinte a businessmanului Donald Trump s-a datorat în mare măsură programului de combatere a imigrației ilegale, pe care l-a prezentat cu perseverență (Trump a fost primul politician care a vorbit deschis despre acest subiect) și care a avut un mare efect asupra publicului.

În varianta propusă de Trump pentru stăvilirea imigrației clandestine (și pentru a “evita să ajungem ca Europa”) sunt trei elemente principale: securizarea graniței de sud, desființarea programului federal de loterie a vizelor și schimbarea sistemului actual de vize acordat străinilor, care este bazat pe legături de familie (și care duce la “imigrația în lanț”), cu unul bazat pe merite.

Pentru controlul strict al graniței de sud, pe unde pătrund în USA zilnic peste 1.000 de imigranți ilegali, Donald Trump a propus construirea unui zid înalt, capabil să descurajeze pe oricine ar încerca să-l escaladeze. Ideea zidului este mai veche, dar încercările anterioare s-au soldat cu construirea unor segmente limitate și acelea cu ziduri improvizate, incapabile să asigure o protecție foarte bună. Granița a rămas “poroasă” și s-a dezvoltat un întreg proces de traversări ilegale, speculat de o pătură de traficanți de oameni, fără scrupule și periculoși.

Adversarii lui Trump și în primul rând politicienii adepți ai granițelor deschise, asociațiile de suport pentru imigranți (majoritatea organizate și subvenționate de hispanici) și media antiTrump au ridiculizat proiectul și au continuat să susțină că zidurile nu dau nici o protecție.

Exemplele istorice îi contrazic însă: marele zid chinezesc (sec 3 î.e.n – sec 14 e.n), zidul împăratului Adrian (între Scoția și Britania 122-128 e.n.), zidul Berlinului (1961-1989), zidurile dintre teritoriile ocupate de Israel în West Bank și așezările palestiniene (2002), zidurile Israel-Gaza și Israel-Egipt (2011), zidurile care separă zonele demilitarizate de Corea de Nord (1954), zidul din vestul Belfastului (1969) care separă cartierele de protestanți de cele ale catolicilor și alte câteva au demonstrat eficacitatea acestor construcții în limitarea conflictelor armate și a imigrației nepermise.

Scopurile construcțiilor de protecție și izolare, date ca exemple mai sus, au fost foarte diferite: de la unele cu intențiile cele mai bune, până la dorința de oprimare și dominare totalitară a altora.

Indiferent de scop, intenția enumerării este aceea de a sublinia faptul că stavilele ridicate de om lucrează și atunci când sunt ridicate pentru a stăpâni puterea distrugătoare a apelor, ca și atunci când sunt obstacole în calea mareelor umane.

Mai mult, în Europa ultimilor ani, după exemplul Ungariei, care a ridicat un zid la granița cu Serbia, alte țări europene (Macedonia, Serbia, Austria) se înscriu pe aceeași cale: rezolvarea problemelor migrației amenințătoare prin separare.

Contrar programelor de favorizare a imigrației introduse și susținute de marii actori ai Uniunii Europene.

În majoritate cetățenii americani vor construirea zidului la granița de sud și ei își exprimă limpede poziția când răspund la sondajele de opinie, sau când scandează la mitingurile președintelui “Ridică acel zid!”.

În peste un an și jumătate de eforturi administrația Trump nu a reușit să obțină de la congresul american instrumentele cu care să-și îndeplinească promisiunile: aprobarea și finanțarea proiectului care să completeze zidul de etanșeizare a celor 2.000 de mile (3.219 km) de graniță continentală cu Mexicul.

Suma cerută de guvernul Trump este de 23 de miliarde de dolari, dintre care 18 miliarde vor fi necesare pentru construcție și restul de bani va asigura instalarea sistemelor electronice și a stațiilor de control, monitorizare și intervenție.

Deși partidul republican este majoritar în congres, Trump nu a obținut voturile fiindcă democrații au votat împotrivă în bloc și mai mulți republicani li s-au alăturat. Partidul republican dă un sprijin parțial președintelui astăzi, la fel cum a făcut-o în campania electorală.

În fața noii situații, președintele Trump a făcut în ziua de 29 iunie a.c. o declarație surprinzătoare, spunând că – dacă cererea lui pentru construirea zidului de graniță nu este aprobată de congres – nu va ezita să treacă la încetarea activității guvernului: Este timpul să avem o securitate adecvată a granițelor. Suntem de râsul lumii.Avem cele mai proaste legi de imigrație din lume – a spus el.

Ideea încetării activității guvernului (government shutdown) a stârnit puternice reacții din partea politicienilor din ambele partide, lucru ușor de înțeles având în vedere experiența nefericită a unor episoade de “închidere parțială a activității guvernului” care s-au petrecut în ultimii ani.

Iar strategii republicani au fost îngroziți auzindu-l pe șeful statului că propune un astfel de act cu doar câteva luni înainte de alegeri.

Este nevoie de câteva explicații pentru înțelegerea a ce reprezintă și cum se petrece momentul de “încetare” de care vorbim.

Este de fapt un conflict bugetar între ramura legislativă și cea executivă a guvernului. Conflictul apare  când fie congresul nu emite o lege necesară, fie președintele nu semnează o lege emisă de guvern în domeniul de “însușire a fondurilor”. Cum legea care obligă la aprobarea de însușire fondurilor a fost votată în anul 1976 (Appropriation Act), numai de atunci încoace s-au petrecut astfel de ciocniri politice, cu toatele în număr de douăzeci. Dar în numai opt din ele s-a ajuns chiar la încetarea, pentru perioade variabile, a activității guvernului, celelalte rezolvându-se în ultima clipă.

Când guvernul american își încetează activitatea, acest lucru nu se întâmplă deodată și nu duce la paralizia totală a administrației. La început, salariații din domenii neesențiale (parcuri, monumente istorice, muzee) sunt trimiși acasă, pentru a fi rechemați când lucrurile se normalizează.

Niciodată nu s-a ajuns la închiderea școlilor publice, a ministerelor, a agențiilor de securitate sau a tribunalelor. Iar finanțarea forțelor de apărare rămâne neîntreruptă chiar pe durate mai mari.

Dar suspendările activității guvernamentale nu sunt un lucru bun și prețul politic plătit de cei care ajung să fie declarați adevărații vinovați pentru ele este mare.

În anul 1996, când Newt Gingrich era speaker al congresului (a treia poziție de putere în stat), el a primit blamul pentru suspendarea de 21 de zile a activității guvernului și acela a fost momentul de la care a plecat sfârșitul carierei lui politice.

În ianuarie 2018, conflictul dintre președintele de abia ales și democrații din congres a provocat o scurtă suspendare a activității guvernului, pentru care a fost făcut responsabil senatorul Chuck Schumer. Asta l-a costat capital politic, chiar din partea mediei care deobicei îl susținea.

În situația ultimelor zile, amenințarea lui Trump este luată de unii ca un simplu bluff, o manevră de negociator învățat să procedeze ca în târguielile aprinse și fără mănuși ale afacerilor.

Pentru alții, chiar dacă se va dovedi în cele din urmă că este numai o amenințare, fără intenția de a merge până la capăt, nu este cea mai inspirată cale de a obține ceea ce dorește cu ardoare: Zidul.

Și, odată cu el, împlinirea celei mai populare idei-lozincă cu care a obținut un succes atât de mare în campania de alegeri.

În fine, dacă s-ar întâmpla cu adevărat, forțarea lucrurilor printr-o suspendare a activității guvernului, fie ea de scurtă durată, l-ar putea costa mult pe Trump și și mai mult pe candidații republicani la alegerile din noiembrie.

Părerea mea este că zidul de la granița de sud se va face, la fel vor fi strict controlate celelalte granițe și mai ales punctele de frontieră din aeroporturi și porturi. Și asta se va întâmpla în primul rând din cauza faptului că aceasta este ceea ce vor cei mai mulți americani.

Dar in Statele Unite de azi mai există un zid, care nu a fost ridicat de Trump, dar care s-a înălțat într-un mod accelerat de la momentul alegerii lui, atât de neașteptată și șocantă pentru mulți. Este zidul care separă cele două Americi: pro și anti Trump.

În toată istoria ei, politica americană a fost populată de scandaluri, atacuri fără scrupule, fraude, partizanate rigide și schimbări drastice de evoluție a unor politicieni. Dar această agitată lume a conflictelor a fost întotodeauna pusă la loc și ținută sub control de sistemul constituțional de “verificare și echilibrare” (“checks and balances”) și de justiția americană.

Un număr de elemente noi au făcut din lumea politică americană  a ultimilor ani un domeniu în care intensitatea conflictelor a ajuns maximă, înverșunarea a atins puncte de refuz ale compromisului și înțelegerii și s-au adăugat participanți noi, în primul rând  media ideologizată și instituțiile statului care se amestcă în lupta politică, într-un mod care nu a fost întâlnit până acum.

Pentru Victor David Hansen (National Review din 31 iulie 2018) Statele Unite se află deja într-un război civil ideologic. El enumeră principalele elemente care au dus la această situație conflictuală: globalismul, radicalismul campusurilor universitare și ale liceelor, boom-ul tehnologic, imigrația ilegală, noul “rasialism”, facționalismul stânga-dreapta, politizarea și “înarmarea” (acțiunea de a distruge oponenții, nu de a-i convinge) a mediei, organizațiilor activiste, a unor instituții ale statului (departamentul de taxe, departamentul de justiție, agențiile de informații), promovarea unor concepte care atacă valorile tradiționale ale societății americane (schimbarea statutului căsătoriei, schimbările de sex, alterarea termenilor pentru denumirea sexelor, emanciparea sexuală anarhică), corectitudinea politică absurdă și depășirea unor bariere de stil și ținută în politică.

În condițiile de azi, nu e de mirare că se dezvoltă cu repeziciune varianta neomarxistă botezată democrația socialistă, al cărei program se poate rezuma simplu: statul implicat în toate, dreptul fiecăruia de a primi totul gratis numai pentru faptul că există.

Pentru Hansen, climatul politic american a depășit cu mult starea conflictuală acută a anului 1968 și conduce societatea americană spre un nou 1860, anul în care nerezolvarea diferendelor de către politicienii iresponsabili și orbiți a dus la catastrofa războiului civil.

Generația actuală are nevoie de zidul lui Trump tangibil, solid, de încredere și protector, dar are și mai mare nevoie de demolarea zidului interior, lăsat de toate părțile, egal vinovate, să atingă o înălțime amenințătoare.

  • Tags
  • D Trump
  • graniță
  • ordine
  • Trump
  • zid

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Vladimir Tismaneanu: Revolutie, vulg, vulgaritate
Previous article Vladimir Tismaneanu: Fara de tarmuri a lor obraznicie...
[ Martin S. Martin ]

[ Martin S. Martin ]

Related Posts

Pandemia Covid între știință și politică
April 21st, 2021

Pandemia Covid între știință și politică

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury Cultură

Câteva fragmente din ,,Despre libertatea alegerii”, de Anselm de Canterbury

Apr 22nd, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Storge

Apr 22nd, 2021
Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin Cultură

Lampa memoriei – fragmente după John Ruskin

Apr 21st, 2021
Pandemia Covid între știință și politică Debate

Pandemia Covid între știință și politică

Apr 21st, 2021
Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  VI. Descendit ad inferos ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor O explorare a sensului morții lui Isus Hristos VI. Descendit ad inferos

Apr 21st, 2021
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.