• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română
Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română
Home
Opinii

Melania Cincea. 10 august, al treilea dosar istoric muşamalizat de Justiţia română

March 6th, 2021 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Dosarele Revoluţiei, Mineriadei, 10 august sunt pete pe obrazul Justiţiei din România. Trei dosare istorice în care o pleiadă de magistraţi – care, şi ei, primesc sau vor primi uriaşe pensii speciale –, şi-au bătut joc de actul de justiţie, şi-au bătut joc de mii şi mii de oameni care aşteaptă să li se facă dreptate, şi-au bătut joc de imaginea ţării.

 

Dosarul Revoluţiei. Tergiversat, clasat, redeschis, iar tergiversat, iar clasat, iar redeschis. Nu are o sentinţă definitivă nici după 31 de ani de la data comiterii faptelor vizate de anchetă. Pentru ca acest dosar să fie redeschis – procurorii îl clasaseră în 2009 –, a fost nevoie de o decizie a CEDO, care a stabilit că, fiind vorba despre omor şi infracţiuni contra umanităţii, deci fapte imprescriptibile, ancheta trebuie continuată. Au urmat ani în care nu s-a mai auzit nimic despre anchetă. Pentru ca, în octombrie 2015, Parchetul General să decidă, din nou, clasarea lui. A fost nevoie de sute de plângeri din partea unor oameni care îşi tot caută dreptatea din decembrie 1989, dreptatea lor sau a părinţilor ori copiilor lor ucişi atunci, sprijiniţi în acest demers de președintele Asociației 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieș. A fost nevoie din nou de invocarea legislaţiei CEDO şi de presiune publică pentru ca dosarul să fie redeschis, în august 2016. În aprilie 2019, Parchetul General trimitea dosarul în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. În octombrie 2020, judecătorul decide însă să-l retrimită la Secţia Militară a Parchetului General, pe motiv că avea “vicii ascunse”, cerând refacerea unei părţi consistente din rechizitoriu. Aşadar, dosarul e încă departe de final.

Dosarul Mineriadei. Tergiversat, clasat, redeschis, iar tergiversat, reluat de la aproape zero. Nu are, nici el, o sentinţă definitivă la aproape 31 de ani de la data comiterii faptelor vizate. Pentru ca acest dosar să fie redeschis a fost nevoie de o decizie a CEDO. Obţinută de victime şi de urmaşi ai unor victime ale represaliilor din Piaţa Universităţii, sprijinite în acest demers tot de președintele Asociației 21 Decembrie 1989. În martie 2015, CEDO obliga Statul român să identifice vinovaţii de violenţele din 13-15 iunie 1990, ceea ce a dus la redeschiderea anchetei de către Parchetul General, în toamna aceluiaşi an. În 2017 dosarul era trimis în judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde a zăcut, aproape doi ani, în cameră preliminară. În mai 2019, judecătorii au constatat nulitatea rechizitoriului, dispunând retrimiterea dosarului la procurorii militari de la Parchetul General, ceea ce s-a întâmplat efectiv în decembrie anul trecut. Aşadar, şi acest dosar e încă departe de final. Ca în cazul dosarului Revoluţiei, şi aici este greu de imaginat că vinovaţii vor răspunde; măcar pentru faptul că nu mai e foarte mult timp biologic la dispoziţie pentru tragerea lor la răspundere.

Stadiul în care se află aceste dosare – aşa cum am mai scris recent –vorbește de la sine despre victoria sistemului ale cărui temelii au fost puse în Decembrie 1989: “Un sistem format din neo-comuniști și foști securiști, ale cărui temelii au fost puse chiar în Decembrie 1989, când au confiscat Revoluţia. Un sistem din care fac parte cei care au confiscat Revoluţia şi au luat puterea – anticeauşişti, nu şi anticomunişti –, dar și oamenii, şantajabili, pe care i-au plasat în poziţii-cheie din statul român pentru ca aceştia să închidă ochii în faţa trecutului lor, a abuzurilor comise în decembrie 1989, a crimelor la care au recurs pentru a pune mâna pe putere, să-i protejeze în fața legii ori să față legi pentru găști politico-penale.”

Dosarul 10 august. Plimbat între parchete, clasat parţial, redeschis, iar clasat, pare că va urma calea pe care au fost puse dosarele Revoluţiei şi Mineriadei. Asta, dacă decizia de ieri a Tribunalului Bucureşti – care a dispus clasarea definitivă a faptelor ce vizau implicarea şefilor Jandarmeriei şi ai unor şefi din Ministerul de Interne în coordonarea represaliilor din 10 august 2018 – nu va ajunge la CEDO. Momentan, decizia este contestată deja la Curtea de Apel Bucureşti. Aşa că mai există un licăr de speranţă că lucrurile nu vor rămâne aşa, că pentru reprimarea violentă a mitingului antiguvernamental din 10 august 2018 nu vor răspunde doar câţiva jandarmi care au îndeplinit, cu exces de zel, ordinele şefilor, ci vor răspunde înşişi cei care le-au ordonant să intervină în forţă împotriva manifestanţilor paşnici; adică, cei care transformaseră Jandarmeria în gardă pretoriană pentru Liviu Dragnea şi camarila sa politică, cerându-i să lovească şi gazeze şi oameni paşnici ieşiţi în stradă pentru respectarea democraţiei, a regulilor statului de drept şi pentru independenţai Justiţiei care erau călcate atunci în picioare de la vârful Guvernului şi al Parlamentului. Rspunderea judiciară a foştilor şefi din Jandarmerie şi din MAI şi, implicit, a celor la ale căror comenzi politice au răspuns se impune, mai ales că fost o acţiune la care au existat indicii de premeditare, presa menţionând ca dovezi în acest sens ascunderea indicativelor de pe căștile jandarmilor, pentru a nu putea fi identificați, şi falsificarea, în actele oficiale, a orei de intervenție în forță. La acestea s-au adăugat minciuni și manipulări oficiale în cascadă, menite să justifice represaliile și să blocheze ancheta să ajungă la cei au planificat şi dirijat violenţele, apoi, după deschiderea dosarului penal, încercarea MAI, condus atunci de Carmen Dan, să blocheze ancheta, clasificând informații-cheie necesare în dosar.

Rămâne de văzut dacă cei care au interese, directe sau indirecte, în anchetă vor reuşi să dicteze acestui al treilea dosar istoric post-decembrist un parcurs judiciar similar cu cel avut de dosarul Revoluţiei şi de cel al Mineriadei. Ieri au înregistrat o mare victorie.

text publicat în premieră pe siteul PUTEREA A CINCEA

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Teodor Baconschi. Afacerea de la Drept
Previous article Dimensiuni politice ale noii gândiri franceze
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.