În primul rând va conta, cred, prezența la urne a electoratului pro-european. Un sondaj al Inscop Research, realizat la începutul lunii martie, relevă că 49,2% dintre românii au „puțină și foarte puțină” încredere în Uniunea Europeană, în privința Parlamentului European procentul este de 51,9%, iar în cea a Comisiei Europene, de 52,5%. În plus, un alt sondaj, realizat recent de IRES, arată că 48% dintre români susțin că naționalismul ar fi o mișcare necesară pentru țara noastră, iar 50% își exprimă neîncrederea în străinii care ne critică țara. Cifre foarte îngrijorătoare. Se poate spune că propaganda antioccidentală, care lucrează intens, de ani de zile, a dat roade…
Raportându-ne la aceste cifre, la europarlamentare jumătate din electorat manifestă ostilitate față de UE și față tot ceea ce vine dinspre UE. Dacă se va prezenta la vot, acest electorat va vota în favoarea unuia dintre partidele care flutură stindardul naționalismului. Și va avea de ales între PSD, care și-a și expus sloganul de campanie, pe fundal tricolor, „Patrioți în Europa. România merită mai mult!”, satelitul său, ALDE, ai cărui votanți sunt uniți în cuget și simțiri cu cei ai PSD și anunță că vor merge „cu demnitate”, în Europa, adică la „Înalta Poartă”, cum ironizează voci din ALDE Bruxelles-ul, Pro România, sau PSD-ul anti-Dragnea, condus de Victor Ponta, ale cărui derapaje antidemocratice din perioada USL sunt incontestabile, și liliputanul ultranaționalist Partid România Unită, al lui Bogdan Diaconu, fost colaborator al organului de propagandă rusesc, Vocea Rusiei, partid care îl va avea cap de listă pe Sebastian Ghiță, „pentru că o voce românească trebuie să se audă răspicat”.
Rămâne speranța că cealaltă jumătate a electoratului românesc, cea pro-europeană, se va mobiliza la vot și va opta pentru partide declarate pro-europene, care apără valorile europene, adică cele din actuala Opoziție, și nu va pune România în situația de a exporta la Bruxelles oameni care vor alimenta, din inima Europei, naționalismul și populismul care, oricum, au cunoscut un reviriment pe tot continentul și care sapă temeinic la temelia UE.