• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Melania Cincea. Cum au dobândit clanurile interlope putere şi influenţă?
Melania Cincea. Cum au dobândit clanurile interlope putere şi influenţă?
Home
Opinii

Melania Cincea. Cum au dobândit clanurile interlope putere şi influenţă?

August 11th, 2020 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

„Încep să cadă clanurile de interlopi”, declara recent ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu. Ministrul Internelor, Marcel Vela, vorbea şi el despre o propunere de restructurare a ministerului care va avea drept consecință (și) destabilizarea rețelelor de interlopi. Sunt declaraţii care ar trebui auzite nu atât de exponenţii crimei organizate, cât de protectorii lor din Justiţie, Poliţie, servicii speciale. Destructurarea reţelelor de crimă organizată, cu tentacule în instituţii-cheie ale statului, nu va fi posibilă de azi pe mâine. Iar pentru eficienţă misiunea ar trebui precedată de o radiografie a situației, de răspunsuri clare la întrebarea: Cum au dobândit aceste clanuri putere şi influenţă?

 

Am privit, mulţi dintre noi, sideraţi și revoltaţi la spectacolul naţional, pe care s-au înghesuit să ni-l transmită mai toate televiziunile, oferit de priveghiul și înmormântarea liderului unui clan interlop din  Bucureşti; unul din cele vreo 15 despre care şi-au împărţit Capitala în zone de influenţă. Pe fundal, nu doar un cor de bocete, ci și ameninţări, pe mai multe voci, cu răzbunări sângeroase la adresa clanului rival cu care șefu’ se încăierase după o partidă de barbut pe bani. Mulţi bani. Făcuţi așa cum se fac banii în lumea interlopă, în lumea crimei organizate.

Clanurile acestea care sfidează, impunându-şi, de ani de zile, propria lege – un ziar central inventaria, în urmă cu cinci ani, că aveau fiefuri în 23 de judeţe, adică în mai mult de jumătate din ţară – nu și-au consolidat recent şi de pe o zi pe alta poziţia pe piaţa crimei organizate. Și-au obţinut banii, puterea și libertatea de a face ce vor în decursul multor ani în care nu au fost – decât rar sau la modul superficial – deranjate de autorităţi pentru ilegalităţile comise. (Un exemplu elocvent este la Timişoara unde, în anii 90-începutul anilor 2000, clanuri imobiliare au pus mâna pe sute de imobile, majoritatea istorice, din zona centrală a oraşului. Autoritățile locale nu au investigat aceste retrocedări, despre care presa a scris ani de zile. A fost nevoie să intervină, după mult timp, structura centrală a DNA pentru deschiderea unui dosar penal. Explicația „letargiei” sau „miopiei” autorităților locale poate fi găsită în actele de carte funciară ale unora dintre imobile, ajunse în proprietatea unor foști procurori, judecători, notari, ofiţeri de poliţie.) Sunt ani de când, nestingherite, clanurile interlope îşi reglează conturi între ele, cu arme albe sau arme de foc, uneori în zona zero a marilor oraşe, cum s-a întâmplat în toamna anului trecut, când două clanuri din Bucureşti au făcut moarte de om chiar în faţa Parchetului General. Sunt ani de când le-au înflorit afaceri imobiliare ilicite. Sunt ani de zile de când se dedau la sechestrări, la şantaje, de când percep taxe de protecţie – anul trecut, presa vorbea chiar despre „un congres” naţional al interlopilor români unde a fost „aprobată” afacerea unui proprietar de cazinouri și s-au stabilit taxele de protecție care urmau a-i fi percepute. Sunt ani de când aceste clanuri au pus pe picioare periculoase reţele de proxenetism, de cămătărie, de trafic de droguri.

Deşi de notorietate locală, uneori astfel de încrengături ies oficial la iveală doar accidental; cum s-a întâmplat în 2010, în Neamţ, când, după un asasinat mafiot, s-a aflat că şeful Poliţiei judeţene era protectorul unei reţele de cămătari. Rămâne întrebarea cum s-au cimentat astfel de complicităţi penale în Poliţie, în MAI, sub nasul ofiţerilor de la Protecţia Internă – şi, până nu demult, de informaţii – care, prin lege, desfăşoară activităţi de „identificare, contracarare și înlăturare a amenințărilor, vulnerabilităților și factorilor de risc la adresa informațiilor, patrimoniului, personalului, misiunilor, procesului decizional și capacității operaționale ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne, precum și a celor care pot duce la tulburarea gravă a ordinii publice”? Totuşi, după niciun scandal de corupție care a implicat oameni din MAI sau din Poliţie – şi au fost destule, unele răsunătoare –, nu a fost adus în discuţie publică rolul acestei structuri, târâtă adesea în jocurile de putere ale unor politicieni. Este de altfel memorabilă o declaraţie în acest sens a lui Marean Vanghelie, care a precedat campania pentru prezidenţiale din 2009: „Arhiva DGIPI este pe mâini bune”. Adică, ale unor oameni ai PSD, la vremea respectivă.

Nu este, deci, niciun dubiu că multe din aceste clanuri au dobândit putere şi influenţă cu complicitatea unor poliţiști, a unor procurori, a unor judecători – beneficiari de pensii speciale… – care le-au tolerat sau chiar le-au oferit protecţie. Iar  haosul în care PSD, ALDE şi UDMR au aruncat Justiţia penală, în ultimii ani, le-a venit mănuşă şi unora, şi altora.

Deşi destructurarea acestor reţele de crimă organizată cu tentacule în instituţii-cheie ale statului nu va fi posibilă de azi pe mâine, operaţiunea trebuie declanşată rapid, altfel există riscul erodării şi mai accentuate a autorităţii instituțiilor care ar trebui să le destructureze şi le împiedice altora ascensiunea. Înainte, însă, se impune o radiografie a modului în care aceste grupări de crimă organizată au reuşit să-şi asigure până acum protecţie, o analiză a dosarelor care zac la Poliţie, la Parchet, în instanţe, a deciziilor de scoatere sau neîncepere a urmăririi penale care vizează aceste clanuri. Se poate trece la tratament doar după un diagnostic corect și asumat.

 

Articol publicat pe siteul Puterea a Cincea şi în Revista 22.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Martin S. Martin. Statele Unite. Cu bune, cu rele... Președintele Kamala?
Previous article Sergiu Klainerman: Universitatea Princeton este una dintre cele mai puțin rasiste instituții de învățământ din lume
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze
March 1st, 2021

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români
March 1st, 2021

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă
March 1st, 2021

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.