• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Melania Cincea. De ce trebuie condamnat, sub orice formă, comunismul
Melania Cincea. De ce trebuie condamnat, sub orice formă, comunismul
Home
Opinii

Melania Cincea. De ce trebuie condamnat, sub orice formă, comunismul

March 25th, 2019 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Într-o ţară care nu a trecut printr-un proces real de decomunizare, într-o ţară traumatizată timp de jumătate de secol de „binele” la care a recurs comunismul „eliberator”, într-o ţară care mai are încă sechele ale acelei perioade, temerea că un astfel de regim ar putea ajunge din nou la putere este justificată.

 

Proiectul de lege privind interzicerea constituirii organizațiilor cu caracter comunist, promovarea în public a doctrinei comuniste, negarea crimelor comunismului ori a efectelor acestuia, dar și răspândirea simbolurilor comuniste, cu excepția activităților desfășurate în interesul artei, științei, cercetării sau dezbaterii unei chestiuni de interes public, iniţiat de deputații USR Cristian Ghinea și Vlad-Emanuel Duruș, la care și-a adus contribuția şi Cristian Vasile, istoric care a participat la redactarea Raportului final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, a stârnit un neaşteptat val de critici pe reţelele de socializare, critici care au mers de la ironii de autobază la înfierări proletare. După anunţul depunerii proiectului care, spun iniţiatorii, „vine să repare o injustiție, aplicând în oglindă propagandei și activităților comuniste același regim legal existent pentru propaganda și activitatea fascistă și legionară”, a urmat o scenă oarecum asemănătoare cu cea de după declararea oficială a comunismului drept regim ilegitim şi criminal, în decembrie 2006. Memoria internetului păstrează secvenţe uluitoare din acea şedinţă a Parlamentului României, când Traian Băsescu, preşedinetele de atunci, a citit Raportul final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, condusă de Vladimir Tismăneanu.

E adevărat, în România e târziu pentru lustraţie – pe care tot comuniştii infiltraţi în mai toate structurile de decizie ale statului, erijaţi în (falşi) susţinători ai democraţiei, au blocat-o; la fel cum au blocat, ani şi ani, deconspirarea Securităţii. E tardiv pentru răspundere penală în faţa crimelor comise în regimul comunist şi nu pentru că pentru astfel de fapte răspunderea ar fi vreodată târzie, ci pentru că majoritatea călăilor şi a uneltelor lor din sistemul represiv au dispărut din această lume. Din acelaşi motiv, este, în general, târziu pentru orice fel de măsuri punitive îndreptate împotriva celor care au format şi susţinut acest sistemul represiv, timp de 50 de ani, în România.

Dar nu e târziu pentru a preveni revenirea, cândva, a unui regim care, în numele aceleiaşi ideologii, s-ar preta la crime împotriva umanităţii, aşa cum a făcut-o – şi, în alte părţi ale lumii, o face în continuare – comunismul. Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România menţionează, că pe plan global, peste o sută de milioane de oameni au fost victime ale acestui sistem opresiv, faţă de cele 25 de milioane atribuite nazismului: „Numai în China, circa 70 de milioane au murit în timp de pace ca urmare a planurilor şi strategiilor catastrofic-genocidare ale lui Mao şi camarazilor săi de idei. În URSS, cel puţin 20 de milioane au pierit în sinistrul experiment bolşevic. «Cartea Neagră a comunismului» oferă probe zguduitoare privind dezastrul civilizaţional al dictaturilor comuniste: s-a pierdut însăşi noţiunea de umanitate prin ceea ce istoricul francez Alain Besançon a numit falsificarea Binelui”. Numărul mult mai mare al victimelor comunismul în comparaţie cu cel al victimelor nazismului e dat nu numai de întinderea temporală de care care s-a bucurat – în momentul de faţă, sunt încă ţări în lume în care e instaurat un astfel de regim, în numele căruia sunt omorâţi, torturaţi, persecutaţi oameni –, ci şi de faptul că, dacă nazismul s-a manifestat doar prin călăi germani, într-o perioadă relativ scurtă, comunismul a reuşit să aibă călăi de mai multe naţionalităţi. Dacă nazismul a avut un proces, comunismul, nu. Autorul trilogiei O istorie mondială a comunismului, Thierry Wolton, are o explicaţie pentru cauzele dezinteresului Occidentului faţă de un proces al criminalilor comunismului, după modelul celui de la Nürnberg: „Procesul de la Nürnberg a fost posibil deoarece Germania nazistă a fost învinsă pe plan militar. Prin urmare, învingătorii au fost judecători. Comunismul s-a prăbuşit singur, nu există învingători. Deci, este dificil să se ia în considerare un proces. Mai mult, dacă recunoaştem că, de fapt, complicităţile cu privire la comunism au fost globale, unde să găsim judecători imparţiali? Pe de altă parte, ar fi putut fi lustraţii în diferitele ţări eliberate de jugul comunist, dar nimeni nu şi-a dorit acest lucru: foştii călăi în niciun caz, dar nici cei care au închis ochii la ceea ce s-a întâmplat, inclusiv, prin urmare, occidentalii. Un proces al comunismului ar însemna să se pună o lume întreaga în banca acuzaţilor. Imposibil.”

 

Nu e de ignorat ipoteza revenirii unui astfel de regim, în contextul recrudescenţei ideilor extremiste în lume şi dat fiind faptul că, în toate ţările unde a ajuns la putere, comunismul a fost impus prin forţă, de o minoritate. Nu e de ignorat nici invocând ca argument faptul că numărul susţinătorilor este irelevant. În primul rând, pentru că, în România, când comunismul a preluat cu forţa puterea, era insignifiant ca număr de membri. Tot în Raportul de Condamnare a Crimelor Comunismului se menţionează , în capitolul referitor la genocidul comunist din România,  că, „în 1948, atunci când Stalin a decis să mute sediul central al Cominformului (Biroul Informativ al Partidelor Comuniste şi Muncitoreşti) de la Belgrad la Bucureşti, lumea ştia foarte puţine despre partidul lui Gheorghiu-Dej şi al Anei Pauker. Fondat în 1921, Partidul Comunist Român a ieşit din ilegalitate în 1944, având un număr minuscul de adepţi, şi totuşi a reuşit ca după 1945, prin fraudă şi manipulare, în spatele scutului protector al Armatei Roşii, sa devină din ce în ce mai influent, eliminându-şi rivalii politici încet, dar sigur.” Apoi, la nivel de mase pot apărea surprize: a stârnit dezbateri intense, în 2010, un sondaj de opinie al CSOP, făcut la comanda Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, care arăta că 59% dintre români vedeau în comunism o idee bună, dar prost aplicată, iar 83% nu considerau că au suferit în vreun fel de pe urma regimului…

Într-o ţară care nu a trecut printr-un proces real de decomunizare, într-o ţară traumatizată timp de jumătate de secol de „binele” la care a recurs comunismul „eliberator”, o ţară care mai are încă sechele ale acelei perioade, temerea că un astfel de regim ar putea ajunge din nou la putere este justificată.

notă: textul a fost publicat, în premieră, pe siteul PUTEREA A CINCEA, aici!

  • Tags
  • comunism
  • condamnare
  • obligatoriu

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daca vezi circulata teza ca alegerile din SUA au fost influentate decisiv in rezultat de rusi, iti pui intrebarea...
Previous article D. P. Aligica. Sa repetam si sa repetam pana la satietate in numele bun simtului si profesionismului:
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.