• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Melania Cincea. Interviu Sabina Fati: „Europa Liberă revine în România pe fondul de degradare a statului de drept și de intensificare a discursului anti-occidental”
Melania Cincea. Interviu Sabina Fati: „Europa Liberă revine în România pe fondul de degradare a statului de drept și de intensificare a discursului anti-occidental”
Home
Focus

Melania Cincea. Interviu Sabina Fati: „Europa Liberă revine în România pe fondul de degradare a statului de drept și de intensificare a discursului anti-occidental”

January 16th, 2019 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Focus comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Radio Europa Liberă a fost înfiinţat, în 1949, de Comitetul Naţional pentru o Europă Liberă, din necesitatea de propagare a ideilor lumii occidentale. A fost, timp de aproape jumătate de veac, simbol al luptei anti-comuniste din Europa, voce raţională şi credibilă, unică sursă de informaţii reale despre regimurile totalitare din ţările fostului bloc sovietic. De ieri, Radio Europa Liberă a reluat, online, transmisia pentru România, la peste zece ani de la închiderea secţiei în limba română.

Am discutat cu jurnalista Sabina Fati, directorul redacţiei Radio Europa Liberă în România, despre motivul redeschiderii biroului şi peisajul complicat, din ţară şi din zonă, în care revine, dar şi despre vocile actualului Radio Europa Liberă, printre ele fiind şi Neculai Constantin Munteanu, în anii 80 voce principală a redacţiei din München.

 

CV Sabina Fati

Sabina Fati este o jurnalistă cunoscută şi apreciată pentru analizele şi editorialele ei pe teme politice, diplomatice şi din sfera relaţiilor internaţionale. A fost corespondentul Radio Europa Liberă la Bucureşti şi redactor-şef adjunct al cotidianului România liberă, pentru ca, din 1 octmbrie 2018, să conducă redacţia Radio Europa Liberă din România.

A urmat cursuri de Ştiinţe Politice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative din Bucureşti. În 2004 a obţinut titlul de doctor în istorie, cu o teză despre Transilvania, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, din Iaşi, sub îndrumarea profesorului Alexandru Zub. Din 2008 este visiting professor laDepartamentul de Ştiinţe ale Comunicării din  cadrul Universităţii din Bucureşti.

Este autor sau co-autor al volumelor Transilvania, o provincie în căutarea unui centru. Centru şi periferie în discursul elitelor politice din Transilvania. 1892-1918, apărut la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală, Cluj-Napoca, în 2007, Romania in the Gray Zone, national and regional security in Eastern Europe after Madrid, în coautorat cu Stelian Tănase şi Călin Anastasiu, editat de Societatea Civilă, Bucureşti, în 2004.

A participat cu analize în mai multe volume colective, printre care De la post-comunism la pre-tranziţie, coordonat de Victor Bârsan, apărut la Editura Pythagora, Bucureşti, în 1997, şi România în UE. Trei ani de la aderare, scris în co-autorat cu Ovidiu Pecican şi Sergiu Gherghina (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010), Singură pe Drumul Mătăsii (Humanitas, 2015), Ocolul Mării Negre în 90 de zile(Humanitas, 2016) şi, în coautorat, Vin ruşii! 5 perspective asupra unei vecinătăți primejdioase (Humanitas, 2018).

Sursă CV: Editura Humanitas

Sabina, bine aţi revenit în peisajul media! Vestea redeschiderii Radio Europa Liberă România bucură, pentru că acest post a fost o sursă foarte credibilă de informații, dar şi nelinişteşte, dat fiind faptul că în 2008, după intrarea României în UE, se luase decizia închiderii secţiunii în limba română. Motivul redeschiderii, acum, a postului în limba română e o prefiguare  a unui conflict Est-Vest?

Europa Liberă se redeschide în România sub forma acestui site, românia.europalibera.org, care conține însă și un life stream 24 de ore din 24 unde se pot asculta vocile istorice ale postului nostru de radio, de la ora 9 dimineața până la ora 19, iar după aceea, toată noaptea, muzica Vocii Americii (Voice of America), cu cele mai noi piese și producții. Pe site-ul Europei Libere avem analize, clipuri video cu cele importante evenimente din lume, scurte filme despre ceea ce se întâmplă în țară, umor de bună calitate.

Europa Liberă nu a venit în România din cauza unor potențiale conflicte. Ar fi mai degrabă vorba despre un deficit democratic tot mai răspândit în Centrul și Estul Europei. Despre glisarea spre un populism contagios și despre reducerea treptată, dar constantă a libertății presei. Sigur, piața media este în expansiune, numai că această expansiune este tot mai mult folosită în scopuri politice sau propagandistice, pentru apărarea unor tabere în defavoarea altora. Revenirea Europei Libere în România are loc pe acest fond de degradare a statului de drept și de intensificare a discursului anti-occidental. Pe de altă parte, în paralel, Războiul Hibrid se extinde în zona Mării Negre, cu toate extensiile lui cibernetice.

Radio Europa Liberă a fost creat, în 1949, la iniţiativa Comitetului Naţional pentru o Europă Liberă, printre membri regăsindu-se directorul CIA, foşti diplomaţi americani. Din partea cui vine iniţiativa redeschiderii  postului?

Europa Liberă este o companie media independentă finanțată de Congresul Statelor Unite prin intermediul United States Agency for Global Media. În 1949, la doar câțiva ani după terminarea celui de-al Doilea Război Mondial și după folosirea pentru prima dată a armelor nucleare, înființarea Europei Libere avea alte rațiuni, de aceea inițiativa a venit din partea unui serviciu secret. A fost gândit ca o formă de menținere a speranței dincolo de Cortina de Fier, de extindere a democrației liberale. S-a păstrat această esență, dar s-au schimbat multe altele. Totul este transparent, de la finanțare la modul în care este administrată această companie care transmite în 25 de limbi.

Potrivit misiunii sale, Europa Liberă „promovează valori și instituții democratice”, oferind oamenilor „ceea ce de multe ori ei nu pot obține din alte surse: știri necenzurate, dezbateri echilibrate, libertate de expresie”.

Comunismul a dispărut. Cine e acum inamicul cu care Radio Europa Liberă trebuie să lupte?

Europa Liberă are valori, nu inamici. E adevărat, însă că iliberalismul înflorește lângă noi și că, deși alegerile sunt libere, există metode tot mai sofisticate de a manipula opiniile oamenilor și de a comasa presa în spatele unor interese politice. Se întâmplă deja în Ungaria, există tendințe în România și în toată zona. Tot mai mulți lideri politici încearcă să pună mâna pe justiție, când ajung la putere, și să o folosească în propriile lor scopuri. În acest peisaj complicat revine Europa Liberă.

Care sunt, acum, vocile actualului Radio Europa Liberă?

S-a alăturat echipei noastre, Neculai Constantin Munteanu, o voce istorică Europei Libere. Alături de el se află, Adelina Rădulescu, redactor-șef, Andreea Pora, editor, Laurențiu Colintineanu, video-editor, și jurnaliștii Cristina Dobreanu și Andrei Luca Popescu. Comentatori de prestigiu se vor regăsi la rubrica noastră Agora, plus marele grafician Dan Perjovschi.

În ce alte state mai emite acum Radio Europa Liberă?

Nu peste tot Europa Liberă transmite pe unde, dar Bulgaria, de pildă, revine odată cu România pe lista departamentelor Europei Libere, alăturându-se birourilor din Afganistan, Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Iran, Kazahstan, Kîrgîstan, Republica Moldova, Pakistan, Rusia, Tadjikistan, Turkmenistan, Tadjikistan, Ucraina, Uzbekistan, Serviciul Balcanic (Bosnia, Croația, Serbia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia).

În urmă cu vreo zece ani existase intenţia de a fi adusă acasă, dar iniţiatorii campaniei nu reuşiseră să adune suficiente fonduri, deşi era o sumă mică, puţin peste 200.000 de dolari… Unde e acum arhiva în română a Radio Europa Liberă de aproape jumătate de secol?

Acea inițiativă nu avea nicio legătură cu Radio Europa Liberă. Arhiva istorică se află la Institutul Hoover. Radio Europa Liberă și-a donat arhiva acestui institut, care a pus-o la dispoziția studenților și cercetătorilor interesați.

  • Tags
  • Europa liberă
  • RFE

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Daniel Uncu. Renunțarea, brațul înarmat al noii și vechii stângi
Previous article Daniel Uncu. Administrația Trump: cifre și fapte. Nu, propagandă și mitologie progresiste!
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului
March 27th, 2021

Marcela Tusca: Unirea Basarabiei cu România; Durlești, un sat din suburbia Chișinăului

D.P. Aligica: Problema este mai profunda decat incompetenta manageriala sau deprofesionalizarea
January 29th, 2021

D.P. Aligica: Problema este mai profunda decat incompetenta manageriala sau deprofesionalizarea

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...
January 25th, 2021

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.