• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Melania Cincea. Miza majoră nu mai e politicianul Traian Băsescu
Melania Cincea. Miza majoră nu mai e politicianul Traian Băsescu
Home
Opinii

Melania Cincea. Miza majoră nu mai e politicianul Traian Băsescu

September 22nd, 2019 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

„Petrov” prefigurează schimbarea iremediabilă a imaginii publice a politicianului Traian Băsescu, dar nu va putea schimba imaginea președintelui Traian Băsescu și nu va putea determina rescrierea istoriei celor două mandate ale sale la Cotroceni, așa cum deja cer unele voci. Miza majoră nu mai e politicianul Traian Băsescu.

Verdictul, nedefinitiv, al Curții de Apel București care a decis că fostul președinte Traian Băsescu ar fi turnat la Securitate, în timpul studenției, sub numele „Petrov” – o informație care pe unii îi face să exulte, pe alții îi contrariază, indignează sau revoltă – prefigurează schimbarea iremediabilă a imaginii publice a politicianului Traian Băsescu, chiar dacă fostul președinte spune că este loc de nuanțe care, luate în calcul, ar schimba sentința. Nu o va putea schimba pe cea a președintelui Traian Băsescu și, mai ales, nu va putea determina rescrierea istoriei celor două mandate ale sale la Cotroceni, așa cum deja cer unele voci. Pentru că asta pare de fapt miza majoră a acestor dezvăluiri acum, la cinci ani de la încheierea mandatului său prezidențial și la 13 ani de la momentul în care condamna oficial comunismul ca regim ilegitim și criminal și deschidea arhivele fostei Securități. Bizar joc a făcut, am spune acum… E adevărat, ridică mari semne de întrebare și momentul în care a apărut informația în spațiul public și în care CNSAS a deschis acțiune în justiție, anume în preajma alegerilor europarlamentare, și momentul în care justiția a dat o primă sentință, în chiar ziua în care candidatul PMP în cursa pentru Cotroceni, Theodor Paleologu, care a prins deja la o parte consistentă a electoratului, își depunea candidatura.

Traian Băsescu este, probabil, politicianul postdecembrist care s-a bucurat, într-un moment al istoriei, și de cel mai mare val de simpatie, și cel care, prin măsurile luate în timpul celor două mandate la Cotroceni, a generat cel mai mare capital de ură, una profundă și definitivă. Traian Băsescu nu a fost doar președintele sub ale cărui mandate România a fost ferm orientată spre Occident, în timpul cărora a fost încheiat Parteneriatul Strategic cu SUA, a fost adus în țară scutul defensiv anti-rachetă de la Deveselu și întărită de prezența militară americană la baza Kogălniceanu. Sub primul său mandat, România – o țară în care democrația post-comunistă începuse cu stângul și cu stânga, în care ideea de lustraţie a fost, de la început, aruncată în derizoriu, apoi blocată ani și ani de zile, în care Parchetul General ferecase misterele sângerosului Decembrie 1989, blocând dosarul Revoluției, nejudecat nici azi, după 30 de ani la acele evenimente… –, a fost prima țară din fostul bloc sovietic care, de la vârful statului, a condamnat oficial regimul comunist ca ilegitim și criminal – condamnarea simbolică, făcută în primul mandat al lui Traian Băsescu, în decembrie 2006, de la tribuna Parlamentului, în baza Raportului de condamnare a crimelor comunismului, realizat de Comisia Analiza Dictaturii Comuniste din România, coordonată de politologul Vladimir Tismăneanu. Tot în primul său mandat a fost deschisă arhiva fostei Securități și predată, în proporție de două treimi, CNSAS. În mandatele sale, erijându-se în rolul președintelui jucător, Traian Băsescu a împins clasa politică spre reforme indispensabile, dar nepopulare, a impus și susținut reforme majore în instituții-cheie ale statului, de la servicii de informații la Justiție, pledând pentru scoaterea acesteia din urmă de sub toxicul control politic. La fel, a susținut lupta împotriva marii corupții, pe care a introdus-o în Strategia de apărare a țării, ceea ce a atras după sine un șir de răsunătoare condamnări la nivel înalt, și a fost garantul consolidării statului de drept, ceea ce i-a atras aprecierea și susținerea președinților și cancelarilor vest-europeni; să ne amintim doar de susținerea pe care a avut-o în vara tentativei de lovitură de stat 2012.

Pentru toate aceste măsuri a fost nevoit să lupte cu sistemul sau „doar” cu părți ale sistemului. O înfruntare din care, pe parcursul celor zece ani, niciunul nu ieșise înfrânt; nu a fost învins definitiv nici sistemul, pentru că partea putredă era mult mai extinsă, și pe orizontală, și pe verticală, decât se vedea și decât se putea curăța în câțiva ani, dar nici sistemul nu reușise să îl înfrângă, atunci, pe Traian Băsescu, așa cum se întâmplase cu Emil Constantinescu.

Acum Traian Băsescu nu mai reprezintă el însuși o miză majoră pe scena mare a politicii românești, dar ceea ce a lăsat în urma sa, da, iar asta deranjează enorm și trebuie măcar maculat, dacă nu va putea fi demolat. Justiția penală, mai cu seamă cea anticorupție, trebuie compromisă și adusă la stare de obediență politică pe care o cunoscuse până în 2004-2005. Decredibilizată și aproape paralizată e deja, propaganda penalilor și-a făcut din plin datoria, construindu-și retorica de maculare pe unele greșeli care s-au făcut , dar pe care, mințind, propaganda penalilor le-a extins la nivelul întregii Justiții, încercând să transforme în mod perfid fiecare mare corupt, fiecare infractor de drept comun în victimă a justiției. La fel, instituțiile-cheie ale statului, cele din arhitectura de securitate a țării, trebuie anexate la butoniera unor politicieni corupți, infractori de drept comun ori pușcăriabili, „martiri” ai anticorupției susținute de Traian Băsescu, și a camarilei lor politico-economico-mediatice.

„Petrov”, marele punct vulnerabil al lui Traian Băsescu – în mod straniu, necunoscut și nefolosit de inamicii săi politici la timpul oportun – pare că va fi folosit în încercarea de rescriere a istoriei celor două mandate ale sale la Președinția României.

Măcar de ar fi acest episod și o lecție, pentru noi, ca societate – „Doar confruntarea onestă cu trecutul traumatic ne poate scoate din ceea ce Vaclav Havel a numit coșmarul post-comunist”, după cum spune Vladimir Tismăneanu – și, totodată, un imbold, pentru cei care nu cunosc istoria comunismului românesc, ilegitim și criminal cum a fost declarat oficial în decembrie 2006, de a o citi și a înțelege acest regim monstruos  sub toate nuanțele sale, de la teroare la delațiune și minciună.

text publicat și pe siteul PUTEREA A CINCEA, aici!

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Papahagi. Delațiunea în România de azi
Previous article D. P. Aligica: Despre Vladimir Tismaneanu
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.