Melania Cincea. Parlamentarele 2020: un nou test de maturitate politică a electoratului

Alegerile parlamentare 2020 vor fi un nou test de maturitate politică a electoratului – pe cel din noiembrie 2016, să nu uităm, l-am picat. Pasul următor, o coaliţie funcţională de guvernare în jurul PNL şi USR-PLUS, va fi un test de maturitate politică şi responsabilitate pentru liderii acestor partide.

Şi PNL, şi USR-PLUS sunt în scădere cu câteva procente în intenţia de vot, comform celui mai recent sondaj realizat de IMAS la comanda Europa Fm: PNL are 28,5 la sută în preferinţele românilor, faţă de 32,6 procente cât avea în octombrie, iar alianţa USR-PLUS este cotată de 18 la sută intenţie de vot, faţă de 20,4 la sută cât înregistra în octombrie. Au crescut în schimb în preferinţele electoratului PSD, de la 21,7 la sută la 23,6 la sută şi Pro România, de la 8,9 la sută la 9,5 la sută.

Ce spune această scădere în sondaje a PNL şi alianţei USR-PLUS cifrele? Cel mai probabil, este  efectul luptei politice dintre cele două formaţiuni, în general lovituri dinspre USR-PLUS spre PNL, mai dese şi mai dure în ultima lună de campanie. Alianţa pare că a rămas de luni de zile în paradigmă electorală; încercând să atragă din votanţii PNL cu care, declarativ, se află pe acelaşi culoar electoral, a recurs la atacuri constante la adresa PNL şi extrem de rar, la adresa demolatorilor statului de drept: PSD şi sateliţii săi. A fost un meci din care a pierdut şi cel care a dat – în aplauzele nu doar ale contracandidaţilor politici, ci şi, iraţionale, ale talibanilor de partid care au împânzit mediul online –, şi cel care a încasat. O luptă agasantă şi sterilă. În cazul PNL, e posibil ca această scădere în sondaje să fie şi efectul unei erodări a imaginii pe fondul guvernării – cu măsuri nepopulare, dar necesare, uneori cu gafe sau bâlbe, cu numiri controversate. În plus, liberalii guvernează într-un context nefavorabil, având de gestionat ţara în timp de criză economică suprapusă peste una sanitară mondială – la care niciun stat nu a găsit până acum soluţia perfectă – şi care, ambele, au generat tensiuni sociale. În cazul alianţei USR-PLUS, scăderea nu este generată de un act de guvernare, dar poate reflecta nu doar strategia electorală greşită, ci şi tensiuni interne cauzate de lupte pentru funcţii în administraţiile unde au câştigat localele, de nemulţumiri faţă de nominalizarea pe locurile eligibile pe listele parlamentare a unor oameni care nu s-au remarcat momentan prin nimic nici în partid, în defavoarea altora care au demonstrat ceva inclusiv în Parlament.

Pe de altă parte, aceleaşi cifre arată că, după alegeri, în jurul acestor trei partide – PNL, USR, PLUS – s-ar putea forma o majoritate parlamentară stabilă. Prin cumularea cu probabilele voturi ale PMP (cu 4,6 al sută procente faţă de 4,8) şi UDMR (ajuns la 4,7 la sută intenţie de vot, de la 5,1), dacă cele două partide vor trece pragul electoral, sau prin redistribuiri, această majoritatea ar putea depăşi 50 la sută. Majoritate care va decide şi componenţa noului Guvern. Cum va funcţiona această posibilă coaliţie de guvernare? Tensiunile sunt previzibile, totul e să fie cu măsură – la fel, orgoliile şi pretenţiile cu care se va intra la negocieri –, să nu se ajungă la piedici insurmontabile în actul de guvernare şi chiar la ruperea alianţei în timpul mandatului, pe modelul CDR şi al Alianţei DA.

Această coaliţie este însă necesară. Pentru că şi pentru PSD, şi pentru Pro România – desprins din PSD şi combinat apoi cu ALDE, un partid care s-a dovedit la fel de toxic pentru statul de drept –, s-ar impune o pauză mai lungă de opoziţie şi la guvenare, şi în Parlament. Majoritatea parlamentară din care au făcut parte trebuie dislocată în viitorul mandat legislativ. Vorbim de acea majoritatea care, raportându-ne doar la ultimul mandat, i-a dat lui Liviu Dragnea mână liberă să-și pună la picioare Guvern, Parlament și o serie de instituții-cheie ale statului, să dicteze schimbarea legislaţiei penale în funcţie de propriile interese. Cu sprijinul acestor politicieni, majoritatea lachei ai fostului baron de Teleorman– deşi mulţi dintre ei pozează, din momentul încarcerării lui, în opozanţi sau disidenţi ai epocii Dragnea – a ajuns fostul lider PSD, premier de facto al ţării. Cu ajutorul lor s-a ajuns ca, în 10 august 2018, manifestanţii de la Protestul diasporei se primească o replică violentă din partea Jandarmeriei transformate în gardă pretoriană pentru Liviu Dragnea şi camarila lui politică, care a lovit şi gazat protestatari paşnici. Cu sprijinul lor, CCR a fost transformată în supra-actor politic care, în ultimii ani, a răspuns prompt solicitărilor acestei majorităţi parlamentare; şi ştim cu ce efecte. Cu sprijinul lor, a fost numit un Avocat al Poporului care, în an electoral, s-a dedat la jocuri politice în ton cu retorica PSD şi sateliţilor săi, Pro România și ALDE; invocând încălcarea a drepturilor şi a libertăţilor persoanelor, Avocatul Poporului, Renate Weber, a atacat la CCR – în aplauzele propagandei oficiale ruse – OUG privind starea de urgență, iar asta, în plină pandemie, în care nerespectarea regulilor sanitare poate duce la o tragedie de sănătate publică. De altfel, regulile sanitare au fost boicotate chiar din interiorul Parlamentului de către aceşti exponenţi ai toxicei majorităţi parlamentare.

Alegerile parlamentare 2020 vor fi un nou test pentru maturitatea politică a electoratului, pe cel din noiembrie 2016 l-am picat, iar efectul am început să-l resimţim imediat după aceea, în ianuarie 2017, odată cu controversata OUG 13. Electoratul este cel care poate să nu mai permită, în umătorul mandat legislativ, o majoritate coagulată în jurul PSD şi Pro România, cu eventuali sateliţi politici de genul PER şi AUR, care se vor în Parlamentul României, dar în a căror componenţă intră oameni plecaţi din PSD, de un naţionalism ultraradical, anti-europeni şi anti-americani ori, chiar oameni care fac jocul Kremlinului. Pasul următor, o coaliţie funcţională de guvernare între PNL şi USR-PLUS şi, eventual PMP şi UDMR, va fi un test de maturitate politică şi responsabilitate pentru liderii acestor partide.

Text publicat în premieră pe siteul Puterea a cincea, aici!