• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Melania Cincea. Politica PSD de subordonare a Justiţiei, confirmată oficial
Melania Cincea. Politica PSD de subordonare a Justiţiei, confirmată oficial
Home
Opinii

Melania Cincea. Politica PSD de subordonare a Justiţiei, confirmată oficial

June 3rd, 2020 [ Melania Cincea ] [ Melania Cincea ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

La mai bine de un an de la demiterea din funcţie şi de la încarcerarea şefului său de facto, într-un dosar de corupţie, fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, confirmă presiunile pe care le Liviu Dragnea și camarila PSD le exercitaseră pentru modificarea legislaţiei penale în interes personal. Încercarea de subordonare a Justiţiei nu e o meteahnă nouă la vârful PSD. Să ne uităm în urmă.

 

În epoca Iliescu, a fost dictată o continuitate a sistemului comunist, fiind ţesute reţele de legături subterane între exponenţi ai aparent noii Puteri şi oameni din Justiţie, multe din aceste legături dovedindu-se indestructibile şi făcându-şi simţită toxicitatea şi după 30 de ani. Printre dovezi se numără două mari şi importante dosare în care nu există o sentinţă definitivă nici azi: dosarul Revoluţiei şi dosarul Mineriadei.

În epoca Năstase – ulterior, dublu condamnat de drept comun, pentru fapte de corupţi, căruia partidul îi aşezase o vreme aura de martir, dedeţinut politic – deschiderea de dosare penale și arestările importante se decideau la sediul PSD. Aceea fusese perioada în care s-a consolidat oligarhia, iar baronii de partid au primit bani și putere de la stăpânii României de atunci, legându-se unii de alții printr-un sistem de complicități perfide, prin îndatorare și tolerare reciproce. Aceea a fost perioada în care corupția devenise, indubitabil, endemică.

În epoca Ponta, cauţionarea baronilor de partid pușcăriabili fusese ridicată la rang de politică de stat. Era de notorietate atitudinea amical-protectoare a lui Victor Ponta faţă de corupţii din partid. În 2012, PSD se aventurase până la punerea în scenă a unei lovituri de stat doar pentru a-și scăpa de problemele din Justiție penalii și pe acoliții acestora. Premierul viitor prezidenţiabil dădea de înţeles, sfidător, că baronii săi puşcăriabili sunt mai importanţi și decât UE, şi decât partenerii strategici ai României.

În epoca Dragnea, PSD a devenit avocatul unui singur om cu probleme penale. Misiunea principală era de a-l scăpa pe Liviu Dragnea de pușcărie. Și, colateral, și pe alții. Din 2016, de când revenit la putere, până în mai 2019, PSD i-a dat mână liberă lui Liviu Dragnea să-și numească premieri de paie, care să emită la comandă ordonanțe de urgență pentru a schimba Codurile Penale în funcție de interesele lui personale. I-a dat mână liberă să-și docilizeze o majoritate parlamentară care vota doar ce îi cerea stăpânirea. I-a dat mână liberă să-și pună la picioare Guvern, Parlament și o serie de instituții ale statului. I-a dat mână liberă să dicteze schimbarea legislaţiei penale în funcţie de propriile interese, “joc” oprit în mai 2019, după încarcerarea lui Liviu Dragnea într-un dosar de corupţie.

Confirmarea oficială a abuzurilor lui Liviu Dragnea şi camarilei sale de partid a venit ieri din partea fostului ministru al Justiţie, Tudorel Toader, care a dezvăluit parte din presiunile pe care le exercitau Liviu Dragnea și camarila PSD pentru modificarea Codurilor Penale: “Ălea două decizii ale CCR vizând Codurile Penale, Codul de Procedură Penală, care au declarat multe soluţii neconstituționale în controlul apriori, deci înainte de a intra legea în vigoare, deci niciuna din soluţiile acelea nu au plecat de la ministerul Justiţiei. Au plecat din alte centre din astea (centre de reflecţie numeşte Tudorel Toader grupurile din PSD implicate în acţiuni de subordonare a Justiției – n.r.) sau din Comisia specială (Comisia Iordache – n.r.), chiar din Parlament. O dată am avut o întrevedere de patru ore şi jumătate, la vârful vârfului. Eram patru din ţara asta, din care era şi doamna prim-ministru, şi mi se cerea să promovez OUG pentru modificarea Codului Penal Procedură Penală.”

La câteva ore după declaraţia lui Tudorel Toader, informaţia a fost confirmată şi de fostul premier Viorica Dăncilă care a admis că întâlnirea pe tema amnistiei şi graţierii a avut loc la sediul PSD, unde Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au pretins emiterea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens.

A fost nevoie, iată, de mai bine de un an pentru ca un ministru al Justiţiei şi un prim-ministru să confirme oficial că, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, un condamnat penal și un cercetat penal, şefi de partide şi de camere parlamentare,  făceau presiuni la vârful Guvernului şi le pretindeau modificarea legii penale în interes personal.

Este așteptat și fostul premier, mai nou “apoliticul” Sorin Grindeanu să dea detalii din culisele episodului #noapteacahoţii. La începutul lui 2017, alături de Liviu Dragnea şi Florin Iordache, a fost artizan al OUG 13, aceasta fiind, de altfel, prima mare grijă a Guvernului Grindeanu, la început de mandat. Cei trei au făcut, la unison, declaraţii neconforme cu realitatea, pentru a favoriza interesul unui inculpat şi al unei găşti politico-penale – de la modul în care au invocat în mod fals aglomeraţia din penitenciare, pentru a o justifica legal, la ținerea sub tăcere a ordinii de zi a şedinţei de Guvern în care urma să fie trecută. Tot în echipă, au sfidat sute de mii de români ieşiţi în stradă să protesteze împotriva acelei ordonanţe date “noaptea, ca hoţii”, şi au refuzat constant să o abroge. O confirmare oficială a ceea ce s-a întâmplat atunci, venită din partea domnului Grindeanu, ar întregi tabloul.

Text publicat în premieră pe siteul PUTEREA A CINCEA

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Adrian Papahagi: Educație sexuală și demnitate umană
Previous article Virgil Iordache. Atitudinea de folos în chestiunea situației din SUA
[ Melania Cincea ]

[ Melania Cincea ]

Melania Cincea este licenţiată în Jurnalistică și absolventă a două masterate: Managementul instituţiilor mass-media şi Studii Europene Comparate. Lucrează, din primul an de facultate, din 1995, în redacția Timpolis și este fondatoarea paginii Puterea a Cincea. (www.putereaacincea.ro). A colaborat cu România Liberă, cu Contributors și semnează articole de opinie în Revista 22. Este autoarea volumelor „Frăţia penal-academică. Cercetarea ştiinţifică din penitenciarele României: o investigaţie jurnalistică” (Humanitas, 2018) şi„Compoziţii pe dictafon” (Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2018).

Related Posts

Adrian Papahagi: Despre naționalism
January 28th, 2021

Adrian Papahagi: Despre naționalism

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)
January 22nd, 2021

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice
January 21st, 2021

Alexandru Lăzescu. Riscuri și costuri pandemice

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust Cultură

Câteva fragmente din „În căutarea timpului pierdut”, de Marcel Proust

Jan 28th, 2021
Roger Caillois este un ghid mai bun pentru înțelegerea fundației sacre a Vestului decât Giorgio Agamben Cultură

Roger Caillois este un ghid mai bun pentru înțelegerea fundației sacre a Vestului decât Giorgio Agamben

Jan 28th, 2021
Adrian Papahagi: Despre naționalism Debate

Adrian Papahagi: Despre naționalism

Jan 28th, 2021
D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane Cultura

D.P. Aligica. O evocare nostalgica: Titania, Desinvolte Bulversee, Jules Derrida si provocarile gandirii contemporane

Jan 27th, 2021
M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa” ALTFEL

M. Cincea. Interviu Ladislau Roth, supravieţuitor al lagărelor naziste: „Pierderea mamei, la Auschwitz, mă urmăreşte toată viaţa”

Jan 27th, 2021
Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia Debate

Ioan T. Morar. Titania sau cînd viața bate parodia

Jan 27th, 2021
Dreptul la frumos Cultură

Dreptul la frumos

Jan 27th, 2021
Persistența scolasticii Cultură

Persistența scolasticii

Jan 26th, 2021
Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic” Cultură

Fragment din Immanuel Kant, „Spre pacea eternă. Un proiect filosofic”

Jan 26th, 2021
Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității Cultură

Ortodoxia ca factor geopolitic în contextul provocărilor modernității

Jan 26th, 2021
Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent Cultura

Cristian Pătrășconiu. 33 de motive pentru a (re) citi Omul recent

Jan 26th, 2021
Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat... Istorie

Lupta pana la capat: Te astepti sa fie vorba de unitati de elita. Nu este adevarat...

Jan 26th, 2021
Bogdan Glăvan. Frica este irațională Debate

Bogdan Glăvan. Frica este irațională

Jan 25th, 2021
Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului” Debate

Virgil Iordache. Fapte în Adevăr. Note de lectură la ”Maladia ideologiei şi terapia Adevărului”

Jan 25th, 2021
Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților” Cultură

Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”

Jan 25th, 2021
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria? Debate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

Jan 25th, 2021
Alexandru Călinescu: Artele la control Cultură

Alexandru Călinescu: Artele la control

Jan 25th, 2021
Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală? Debate

Pe marginea unei provocări formulate de domnul Teodor Baconschi. Este teoria critică calea României către tradiția occidentală?

Jan 25th, 2021
O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam... Focus

O teorie: Pana sa-i mintim si manipulam pe altii, ne auto-mintim si auto-manipulam...

Jan 25th, 2021
Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson Filozofie

Câteva fragmente din „Teoria râsului”, de Henri Bergson

Jan 24th, 2021
„Middlemarch” & raţiunile inimii Cultură

„Middlemarch” & raţiunile inimii

Jan 24th, 2021
Despre schimbare doar de dragul schimbării Educație

Despre schimbare doar de dragul schimbării

Jan 24th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II Debate

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Alain Juppé. Patru decenii de loialitate. Partea II

Jan 24th, 2021
Daniel Uncu. Până când vom rezista ? Debate

Daniel Uncu. Până când vom rezista ?

Jan 24th, 2021
D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta... Filozofie politică

D. P. Aligica: Neototalitarianismul contemporan vizeaza libertatea de expresie; in absenta ei, votarea nu-i incurca si va fi mentinuta...

Jan 24th, 2021
Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23" Societate

Christina Zarifopol-Illias: Alte povesti ale doamnelor si domnilor din Bucuresti: "Strada Palade 23"

Jan 23rd, 2021
Cetățeanul dependent Societate

Cetățeanul dependent

Jan 23rd, 2021
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I) Cultură

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea I)

Jan 23rd, 2021
C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber.... Istoria ideilor

C. A. Rosetti: A cugeta este a urzi. Ca sa fiu urzitor trebuie sa fiu liber....

Jan 23rd, 2021
I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului... Literatură

I. D. Sîrbu: Pe pielea lor se va vedea cat de lasi, milogi, concesivi si tradatori pot sa fie fiii liberalismului si nepotii declaratiei drepturilor omului...

Jan 23rd, 2021
Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas Politică

Calea mai puțin bătătorită a lui Clarence Thomas

Jan 22nd, 2021
Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun Politică

Florin Cojocariu: Ce se întâmplă acum in SUA e cu totul ieșit din comun

Jan 22nd, 2021
Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente Cultură

Czesław Miłosz: „Ținutul Ulro”. Fragmente

Jan 22nd, 2021
„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani Cultură

„Civilizația” lui Kenneth Clark după 50 de ani

Jan 22nd, 2021
Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare) Opinii

Episcopul Ignatie al Hușilor. O mică persiflare (conservatoare)

Jan 22nd, 2021
Bogdan Călinescu. A gândi liber Debate

Bogdan Călinescu. A gândi liber

Jan 22nd, 2021
O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite Politică

O imagine. Două coloane. Despre violențele din Statele Unite

Jan 22nd, 2021
Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE” ALTFEL

Silviu Man. TEHNOCALIPSA DUPĂ ELON ŞI ALTE CÂTEVA PROFEŢII „SECULARE”

Jan 22nd, 2021
P. J. Proudhon: A fi guvernat ALTFEL

P. J. Proudhon: A fi guvernat

Jan 22nd, 2021
Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are... Educație

Dragos Paul Aligica. Noi nu am avut de ales: A fost simplu. Generatia urmatoare insa are...

Jan 22nd, 2021
Rețeaua – cea mai recentă utopie Debate

Rețeaua – cea mai recentă utopie

Jan 21st, 2021
Boemul și revoluționarul Cultură

Boemul și revoluționarul

Jan 21st, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.