Melania Cincea. Politica PSD de subordonare a Justiţiei, confirmată oficial

La mai bine de un an de la demiterea din funcţie şi de la încarcerarea şefului său de facto, într-un dosar de corupţie, fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader, confirmă presiunile pe care le Liviu Dragnea și camarila PSD le exercitaseră pentru modificarea legislaţiei penale în interes personal. Încercarea de subordonare a Justiţiei nu e o meteahnă nouă la vârful PSD. Să ne uităm în urmă.

În epoca Iliescu, a fost dictată o continuitate a sistemului comunist, fiind ţesute reţele de legături subterane între exponenţi ai aparent noii Puteri şi oameni din Justiţie, multe din aceste legături dovedindu-se indestructibile şi făcându-şi simţită toxicitatea şi după 30 de ani. Printre dovezi se numără două mari şi importante dosare în care nu există o sentinţă definitivă nici azi: dosarul Revoluţiei şi dosarul Mineriadei.

În epoca Năstase – ulterior, dublu condamnat de drept comun, pentru fapte de corupţi, căruia partidul îi aşezase o vreme aura de martir, dedeţinut politic – deschiderea de dosare penale și arestările importante se decideau la sediul PSD. Aceea fusese perioada în care s-a consolidat oligarhia, iar baronii de partid au primit bani și putere de la stăpânii României de atunci, legându-se unii de alții printr-un sistem de complicități perfide, prin îndatorare și tolerare reciproce. Aceea a fost perioada în care corupția devenise, indubitabil, endemică.

În epoca Ponta, cauţionarea baronilor de partid pușcăriabili fusese ridicată la rang de politică de stat. Era de notorietate atitudinea amical-protectoare a lui Victor Ponta faţă de corupţii din partid. În 2012, PSD se aventurase până la punerea în scenă a unei lovituri de stat doar pentru a-și scăpa de problemele din Justiție penalii și pe acoliții acestora. Premierul viitor prezidenţiabil dădea de înţeles, sfidător, că baronii săi puşcăriabili sunt mai importanţi și decât UE, şi decât partenerii strategici ai României.

În epoca Dragnea, PSD a devenit avocatul unui singur om cu probleme penale. Misiunea principală era de a-l scăpa pe Liviu Dragnea de pușcărie. Și, colateral, și pe alții. Din 2016, de când revenit la putere, până în mai 2019, PSD i-a dat mână liberă lui Liviu Dragnea să-și numească premieri de paie, care să emită la comandă ordonanțe de urgență pentru a schimba Codurile Penale în funcție de interesele lui personale. I-a dat mână liberă să-și docilizeze o majoritate parlamentară care vota doar ce îi cerea stăpânirea. I-a dat mână liberă să-și pună la picioare Guvern, Parlament și o serie de instituții ale statului. I-a dat mână liberă să dicteze schimbarea legislaţiei penale în funcţie de propriile interese, “joc” oprit în mai 2019, după încarcerarea lui Liviu Dragnea într-un dosar de corupţie.

Confirmarea oficială a abuzurilor lui Liviu Dragnea şi camarilei sale de partid a venit ieri din partea fostului ministru al Justiţie, Tudorel Toader, care a dezvăluit parte din presiunile pe care le exercitau Liviu Dragnea și camarila PSD pentru modificarea Codurilor Penale: “Ălea două decizii ale CCR vizând Codurile Penale, Codul de Procedură Penală, care au declarat multe soluţii neconstituționale în controlul apriori, deci înainte de a intra legea în vigoare, deci niciuna din soluţiile acelea nu au plecat de la ministerul Justiţiei. Au plecat din alte centre din astea (centre de reflecţie numeşte Tudorel Toader grupurile din PSD implicate în acţiuni de subordonare a Justiției – n.r.) sau din Comisia specială (Comisia Iordache – n.r.), chiar din Parlament. O dată am avut o întrevedere de patru ore şi jumătate, la vârful vârfului. Eram patru din ţara asta, din care era şi doamna prim-ministru, şi mi se cerea să promovez OUG pentru modificarea Codului Penal Procedură Penală.”

La câteva ore după declaraţia lui Tudorel Toader, informaţia a fost confirmată şi de fostul premier Viorica Dăncilă care a admis că întâlnirea pe tema amnistiei şi graţierii a avut loc la sediul PSD, unde Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu au pretins emiterea unei ordonanţe de urgenţă în acest sens.

A fost nevoie, iată, de mai bine de un an pentru ca un ministru al Justiţiei şi un prim-ministru să confirme oficial că, încălcând principiul separaţiei puterilor în stat, un condamnat penal și un cercetat penal, şefi de partide şi de camere parlamentare,  făceau presiuni la vârful Guvernului şi le pretindeau modificarea legii penale în interes personal.

Este așteptat și fostul premier, mai nou “apoliticul” Sorin Grindeanu să dea detalii din culisele episodului #noapteacahoţii. La începutul lui 2017, alături de Liviu Dragnea şi Florin Iordache, a fost artizan al OUG 13, aceasta fiind, de altfel, prima mare grijă a Guvernului Grindeanu, la început de mandat. Cei trei au făcut, la unison, declaraţii neconforme cu realitatea, pentru a favoriza interesul unui inculpat şi al unei găşti politico-penale – de la modul în care au invocat în mod fals aglomeraţia din penitenciare, pentru a o justifica legal, la ținerea sub tăcere a ordinii de zi a şedinţei de Guvern în care urma să fie trecută. Tot în echipă, au sfidat sute de mii de români ieşiţi în stradă să protesteze împotriva acelei ordonanţe date “noaptea, ca hoţii”, şi au refuzat constant să o abroge. O confirmare oficială a ceea ce s-a întâmplat atunci, venită din partea domnului Grindeanu, ar întregi tabloul.

Text publicat în premieră pe siteul PUTEREA A CINCEA