• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Mircea Mihăieș. „Leacuri băbești progresiste”
Mircea Mihăieș. „Leacuri băbești progresiste”
Home
Debate

Mircea Mihăieș. „Leacuri băbești progresiste”

November 14th, 2018 [ Mircea Mihăieș ] [ Mircea Mihăieș ] Debate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Este libertatea contagioasă? Primul răspuns care-mi vine în minte pare mai degrabă pozitiv. El se leagă de imaginea sutelor de mii de oameni ieșiți în stradă acum treizeci de ani pentru a sfărâma lanțurile dictaturii. Mă refer la românii din decembrie 1989 de la Timișoara și București, la cei care, în iarna și primăvara lui 1990, au dat naștere fenomenului „Piața Universității”. Dar și la conștiințele care s-au ridicat, în ultimul an, împotriva unui regim care, de frica închisorii, a ajuns să înconjoare întreaga țară cu un gard de sârmă ghimpată. Spaima lor ne-a izolat și ne-a transformat într-o leprozerie morală la vederea căreia Occidentul se scutură ca de un coșmar. Că sigla sub care se desfășoară mișcările de stradă din România, #Rezist, e total neinspirată, nici nu mai contează.

Sunt sigur că doar o mână de oameni dintre cei prezenți în Piața Victoriei sau pe străzile marilor orașe ale țării știu la ce se referă popularul hashtag. El a apărut în luna noiembrie 2016, în mediile stângiste americane, în semn de protest față de alegerea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite. A fost preluat fulgerător de așa-numitele social-media după ce „The New York Times” a prezis, spre stupoarea celor instalați în iluzia unei Americi corect-politice, dar aproape ruinată economic și din ce mai puțin respectată în lume, victoria lui Trump. Cum se întâmplă de obicei, și semnalul disprețului față de America a fost dat în interiorul țării, nu în exterior. A-l așeza pe Dragnea în aceeași categorie cu Trump e, din acest motiv, ridicol: Trump visează (în huiduielile adepților fărâmițării identitare) la o „Americă Mare”, pe când Dragnea s-ar simți minunat într-o „România Mică”, în aplauzele unui Teleorman cu capitala în Kiseleff. Formula #Rezist e, așadar, total inadecvată realităților României. Ea reprezintă doar imaginea în oglindă a afirmațiilor inamicilor acesteia, potrivit cărora ieșirile în stradă sunt plătite de Soros. Prin urmare, nici Trump, nici Soros. Cred că în piețele din România se găsește suficientă creativitate pentru a găsi o formulă potrivită pentru nemulțumirea noastră, nu pentru fantasmele altora.

Pe de altă parte, am observat cu amărăciune că pentru mulți dintre compatrioții mei libertatea nu se află între valorile de căpetenie. Îmbogățirea prin fraudă, furtișagul sistematic, ura față de cei inteligenți, disprețul la adresa valorilor civice, promovarea imposturii, a clientelismului și generalizarea relațiilor mafiote, de clan, sunt plasate la înălțimi incomparabil mai mari decât cuvântul abstract libertate. Mi-am pierdut ultimul ciot de iluzie când, în urmă cu câțiva ani, într-o discuție aprinsă și stupidă într-un compartiment de tren, un om recent a afirmat cu un fel de mândrie animalică: „Libertatea nu-mi umple mațul!” A fost ultima oară când am mai deschis gura în timpul vreunei călătorii pe căile ferate.

Că nu avem un exercițiu al libertății, e limpede. De la cine să-l fi învățat? Partea estică a Europei a fost întotdeauna un poligon al politicilor represive, al îngenunchierilor și al disprețului față de individualitatea umană. Turma obtuză a prevalat mereu în raport cu mințile raționale, pădurile nebune au cotropit dumbrăvile minunate ale independenței de gândire. Mai cumplit este că ultimele decenii amenință, și în Vest, să distrugă moștenirea gândirii construite timp de o jumătate de mileniu. Ceea ce n-a reușit comunismul în varianta lui bolșevică a reușit corectitudinea politică. Ea este o formă mascată, născută din terorismul ideologic al secolului al XIX-lea, combinată cu elemente de puritanism radical, a comunismului pur și dur adaptat condițiilor postmodernității. M-am numărat printre cei care, alături de Horia-Roman Patapievici, am atras atenția în România asupra primejdiei ascunse de această sintagmă în aparență prietenoasă. Într-adevăr, cine n-ar dori ca lumea să fie guvernată corect? În fapt, dincolo de cuvintele generoase, esența ei se reduce la parvenirea pe bază de apartenență de haită și la rictusul resentimentului.

Printr-o acțiune concertată a ideologilor, jurnaliștilor și a mediilor academice, vocile rațiunii au fost anihilate și realitatea a fost redesenată după chipul fanaticilor scrântiți întru fals egalitarism. Din universitățile americane și englezești, molima s-a întins fulgerător peste întreaga Emisferă Vestică. A găsit imediat adepți între intelectualii stângiști obsedați să anuleze competiția reală. Fericiți că scapă astfel etichetării — pentru o perioadă infamantă — de comuniști, și-au drapat biografiile și bibliografiile cu însemnele (era să zic hashtag-ul!) corectitudinii politice.

De câteva luni, unitatea de monolit a acestei ideologii — în fond — reacționare a început să se fisureze. Prestigioasa revistă online Tablet Magazine a publicat un studiu revelator pentru perceperea de către americani a ciumei ideologice născută din mințile înfierbântate a diverși „reformatori” cu agende radicale. Articolul din Tablet pornește de la o întrebare tulburătoare: „Cum a reușit o minoritate elitistă și represivă, prin corectitudinea politică, să controleze la modul polițienesc cuvântul și cultura, să tiranizeze majoritatea democratică americană?” Într-adevăr, chestiunea e șocantă. A reprima, a controla prin metode polițienești și a tiraniza sunt diagnostice precise, de care corecții politici s-au ferit însă ca de foc. Ei vând (cu succes, până acum) poncifele egalitarismului găunos și promit fericirea universală plătită cu banii altora.

Pornind de la studiul invocat, autorul articolului afirmă folosind documente și cercetări sociologice: „Majoritatea covârșitoare a americanilor se opun corectitudinii politice. […] Ea nu e sprijinită de niciuna dintre categoriile demografice despre care s-a presupus că i-ar fi favorabile sau de cele care s-ar găsi în interiorul graniței sale protectoare. Trei din patru oameni negri, doi din trei posesori de diplome post-universitare și 78 la sută dintre cei sub douăzeci și patru de ani văd în corectitudinea politică o problemă. Cei 79 la sută dintre albi care i se opun, sunt depășiți de asiatici (82 la sută) și de americano-indieni (88 la sută).” E important să vedem care sunt cauzele respingerii atât de categorice. Ea s-ar afla, potrivit lui Wesley Yang, autorul textului din care am citat, într-o caracteristică a americanilor. Educați într-un mediu permisiv, „obișnuiți cu libertatea conștiinței și a cuvântului, ei resping în mod instinctiv încercările de a le limita.”

Într-adevăr, chiar despre asta e vorba: despre efortul de a pune sub obroc două dintre marile comori ale lumii civilizate. Hrăniți la ugerul rânced al leninismului și stalinismului, activiștii corectitudinii politice au subestimat capacitatea de reacție a celor care detestă mijloacele de mână forte ale sistemelor totalitare. Concepția lor e alcătuită dintr-un „set de leacuri băbești progresiste, lipsite de principii și incoerente din punct de vedere al logicii.” Lovitura de grație e dată însă de altă informație: studiul arată că opozanții noului flagel ideologic nu sunt nici pe departe adepții lui Donald Trump. Ei sunt oameni raționali, cărora le repugnă procedeele de „amplificare frauduloasă prin care s-au transformat într-un simulacru stupid ce pretinde a fi o forță socială reală.”

De fapt, totul se reduce la perversiunea prin care o elită de „activiști progresiști” i-a luat prizonieri, cu ajutorul unei „retorici toxice”, pe „marginalizați”. Prin minciună, au reușit să amplifice impactul social al unei metode care vizează exclusiv ascensiunea lor socială și dorința de a domina cu orice preț. Nici pomeneală, așadar, ca marginalizații, săracii, defavorizații să fie beneficiarii noului terorism ideologic. Singurii profitori sunt cei din categoria „activiștilor progresiști, de regulă bine plătiți [venitul lor depășește 100 000 de dolari pe an, n.m., M.M.], educați – și albi.” Despre ce vorbim, atunci? Ce se ascunde în spatele discursurilor despre egalitate, fraternitate și distrugerea capitalului? Simplu: lupta pentru putere. Analizele și descoperirile recente dezvăluie mașinațiunile acestei „narațiuni frauduloase” căreia i-au căzut victime mulți naivi bine-intenționați: „Ele arată în ce măsură voința unei majorități covârșitoare poate fi subordonată unor facțiuni elitiste, total nereprezentative, obsedate de putere, care ocupă din ce în ce mai multe puncte strategice în birocrațiile din media, educație, zonele non-profit, judiciare, guvernamentale și corporatiste.”

Cercul de fier al cerberilor înarmați cu dogmele falsului egalitarism înăbușe în fașă orice încercare de a le discuta opțiunile extremiste. E imposibil să afirmi că, de pildă, dogmele corectitudinii politice sunt incompatibile cu democrația — ceea ce pentru mine e o evidență. Susținând așa ceva, te expui automat urii grupurilor exersate în tehnicile de anihilare și compromitere a celor care refuză înregimentarea în numele excluderii și selecția pe criterii aberante. Îmi asum acest risc, deoarece știu că dreptatea și adevărul se află de partea mea: a fi „corect politic” înseamnă a nega  democrația.

  • Tags
  • marxism
  • neomarxism
  • progresism
  • stânga

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Andrei Bontaș. Cine sunt adevărații mizantropi și anti-umaniști?
Previous article Dana Jalobeanu. Ora zero a României
[ Mircea Mihăieș ]

[ Mircea Mihăieș ]

Related Posts

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale
April 19th, 2021

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată
April 19th, 2021

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.