• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Mircea Vasilescu. Anul Cărții s-a încheiat. Revenim la normal?
Mircea Vasilescu. Anul Cărții s-a încheiat. Revenim la normal?
Home
Cultura

Mircea Vasilescu. Anul Cărții s-a încheiat. Revenim la normal?

January 7th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

2019 a fost „Anul Cărții”, instituit prin lege, care a lansat „Programul național «România citește»”: „organizarea de întâlniri săptămânale ale elevilor cu voluntari, precum părinți, personalități publice, jurnaliști. În cadrul Programului, voluntarii vor lectura împreună cu elevii fragmente din operele literare incluse în programa școlară”; de asemenea, acest Program (național, nu glumă!) presupunea și „organizarea de întâlniri bianuale ale elevilor cu scriitori români contemporani, de anvergură națională sau locală, care să lectureze fragmente din propriile creații literare, în scopul încurajării lecturii și promovării acestora”.

Ce-ați observat, dragi cititori, în 2019, pe meleagurile scumpei noastre patrii, în legătură cu „Programul național «România citește»”? Eu – mai nimic; așa că am rămas cu prima observație făcută la apariția legii: în Parlament nu se spune/scrie „a citi”, ci „a lectura” – că deh, probabil că parlamentarilor le sună mai „ielegant” așa. În fapt, folosirea lui „a lectura” arată doar semidoctism și fandoseală.

Altminteri, știu mulți scriitori care merg în școli la întîlniri cu elevii, știu mulți profesori care organizează cercuri sau cluburi de lectură, știu voluntari care donează cărți bibliotecilor de la școlile sătești. Vreau să spun că astfel de activități se desfășurau oricum, și fără să aibă deasupra o pălărie numită „Programul național «România citește»”. A fost o lege inutilă. Nici vorbă de „Program național”, funcționăm în continuare după principiul strămoșesc „omul sfințește locul”: unde există oameni cu drag de copii și de lectură, se întîmplă ceva; unde nu – nu.

În schimb, alte inițiative legislative care ar putea ajuta concret piața cărții zac de multă vreme în Parlament (am scris despre ele acum șase luni, aici).

2020 va fi, așadar, un an normal; sau, dacă preferați, va fi ca și 2019, doar că nu i se va spune „Anul Cărții”. Iar în România, normalitatea în materie de carte și lectură stă cam așa:

  • piața de carte e foarte mică (estimată la vreo 60 de milioane de euro, plus încă vreo 30-40 piața manualelor și a auxiliarelor școlare);
  • accesul la carte e complicat: nu se știe exact cîte librării (mai) există – s-ar părea, vreo două sute – și ele sînt plasate în orașele mari (deci mai bine de jumătate din locuitorii României trăiesc în localități unde nu există librării); librării online? Da, avem, dar numai 3% dintre adulții români cumpără cărți online;
  • în 1990 existau în România 16665 de biblioteci, din care 4458 erau biblioteci publice; în 2016, mai rămăseseră 9832, din care 2304 biblioteci publice (conform bazei de date TEMPO de la INS);
  • știm că se citește puțin (am detaliat chestiunea într-o carte apărută în 2018 la Editura Humanitas), din diverse sondaje, mai ales din Barometrul cultural, dar nu s-a făcut în 30 de ani nici un studiu serios despre lectură;
  • există un discurs public dominat de fatalism și excepționalism pe dos: cînd mai apare vreun sondaj ori vreun studiu despre lectură, mass-media jelește vreo două zile și pune titluri catastrofice („sîntem ultimii din Europa”, „mai multe de jumătate dintre români n-au citit nici o carte” etc.), lumea își smulge părul din cap pe Facebook, iar apoi se potolește totul: rămîn să discute despre soarta tristă a lecturii doar cei care oricum sînt interesați de asta (adică, vorba lui Caragiale, „dăscălimea și moflujii”). Fără mare ecou în spațiul public, ocupat tot timpul de alte „cestiuni arzătoare”.

De ani buni, cam așa arată lucrurile. De ani buni, ne scăldăm în aceleași lamentări: sîntem ultimii din Europa, nu se mai citește, țara s-a manelizat, s-a becalizat etc. Așa arată, de ani buni, un an normal, adică un an care nu e decretat „Anul Cărții” și n-are parte de „Programul național «România citește»”. Un an în care „România nu prea citește, face și ea ce poate”.

Problema e că normalitatea asta sărăcăcioasă și fatalistă („așa-i românu’…”) devine, pe zi ce trece, o chestiune tot mai gravă. Non-lectura produce cetățeni slabi, ușor de manipulat, incapabili să înțeleagă cum se cuvine societatea și lumea în care trăiesc, lipsiți de flexibilitate în gîndire și în relațiile cu ceilalți, care comunică prost, care se integrează greu pe piața muncii. Mai ales pe piața muncii din viitor, care va cuprinde meserii bazate pe creativitate, pe abilități de comunicare și pe alte însușiri care se pot deprinde prin lectură. Non-lectura ne menține unde sîntem: într-o stare de relativă înapoiere, cu un anume decalaj de civilizație și cu un sistem de valori pervertit. Non-lectura printre tineri îi condamnă, cînd vor ajunge adulți, la o lipsă de competivitate, la resemnarea cu „sosul nostru național” într-o lume tot mai dinamică, în care „învățarea pe tot parcursul vieții” va fi (deja este, în alte părți) esențială.

Acum cîtva timp, cînd au apărut rezultatele testelor PISA și s-a constatat creșterea analfabetismului funcțional, valuri de îngrijorare au străbătut spațiul public. „Să se ia grabnic măsuri!” – s-a auzit de ici, de colo. Doamna ministru chiar s-a prefăcut că ia măsuri, pînă uită lumea de subiect. Dar chiar dacă s-ar lua măsuri, efectele lor s-ar vedea peste 5-7-10 ani. La fel e și în chestiunea lecturii, strîns legată de diminuarea analfabetismului funcțional: ar trebui început urgent un program național pentru lectură pentru a avea rezultate peste cîțiva ani. Nu, nu un program precum cel pomenit mai sus (în care se stipulează în lege că elevii și profesorii tre’ să facă ceea ce oricum făceau), ci un program serios, bazat pe un studiu amplu despre lectură, cu măsuri și termene clare și cu obiective definite riguros. E plină lumea de exemple și modele care funcționează și din care ne putem inspira. Dar, presupunînd că am avea un proiect, ar mai trebui, cred, așa (simplu spus): 1) să nu se mai schimbe ministrul Culturii la fiecare șase luni; 2) partidele (indiferent care) să pună în funcție niște oameni care se pricep; 3) ministrul să-și asume un astfel de proiect pe termen lung, iar partidul să-l lase să-l pună în practică (adică să nu-l sune șefii de partid să-i spună, bunăoară: „băi, ce te-a apucat? De-aia te-a pus partidul acolo, să faci ceva pentru viitorul țării, sau să ne rezolvi cu nește chestii urgente? Vezi că-ți trimit pe cineva cu o problemă de patrimoniu, îl ajuți, da?”); 4) ministrul/guvernul să fie în stare să implice experții, societatea civilă, editurile, școlile, universitățile și alți posibili actori. Ar mai trebui și unele măsuri legislative, așa că ministrul ar trebui să-și convingă partidul să susțină legile necesare. Pentru asta, ar trebui o majoritate parlamentară care să știe că cititul e un lucru bun, iar „a lectura” nu te arată mai deștept și mai cult decît „a citi”, dimpotrivă. Cer prea multe de la ministru/minister? Nu. Cred că cer un lucru normal: politici publice pentru susținerea lecturii.

Dacă începem într-un an, am putea avea bune rezultate prin 2024. Cum se poate face asta? Așa cum au făcut-o și alții și le-a ieșit. „Dar chiar se poate? La noi, în România?” – aud niște voci susurîndu-mi în ureche. Dacă sînt îndeplinite condițiile de mai sus, da. Dacă nu – nu. O să decretăm în continuare, din pix, „Anul Cărții”, „Deceniul Lecturii”, „Secolul Iubirii de Cultură”, dar o să rămînem în continuare o țară semi-înapoiată, în care cetățenii ne-citiți votează politicieni inculți și șmecheri cărora nu le pasă de viitorul copiilor și tinerilor. O să avem parte, în continuare, de plagiatori, hoți, mitocani și țoape în fruntea țării. Și-o să trăim în continuare plăcerea masochistă a lamentării: „avem cea mai mică piață de carte din Europa”, „dezastru la testele PISA”, „aproape jumătate dintre elevi sînt analfabeți funcțional”…

text publicat în premieră pe blogul autorului

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Teodor Baconschi. Revelatorul PISA
Previous article Alexandru Lăzescu. Huawei, o armă esențială a Chinei în demersul său de obținere a dominației globale
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Destinul educației umaniste în Universitatea americană
April 18th, 2021

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Ce exprimă muzica?
April 4th, 2021

Ce exprimă muzica?

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane
March 28th, 2021

Dalina Bădescu: Anastasia Stoiciu - Memoria artei contemporane

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
„De vita beata”, Seneca Cultură

„De vita beata”, Seneca

Apr 20th, 2021
Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale Cultură

Între reprimare și înfrânare, câteva reflecții asupra moralității sexuale

Apr 19th, 2021
George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată Debate

George Orwell despre populism, patriotism și cenzură mascată

Apr 19th, 2021
Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică” Economie

Un interviu cu James Buchanan. „Să duci, mai întâi, până la capăt consecințele logice ale ideilor tale și apoi să iei o poziție ideologică”

Apr 18th, 2021
André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă” Cultură

André Gide: „Analiza psihologică a pierdut pentru mine orice interes din momentul când mi-am dat seama că omul încearcă trăirile pe care crede că le încearcă”

Apr 18th, 2021
Destinul educației umaniste în Universitatea americană Cultura

Destinul educației umaniste în Universitatea americană

Apr 18th, 2021
Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020 Cultură

Democrațiile, arhitectura, urbanismul, ecologia și binele comun, 1945-2020

Apr 17th, 2021
Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse Debate

Lucian Croitoru. Inflația, povara datoriilor și procesele ascunse

Apr 15th, 2021
Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale Debate

Medicul șef al departamentului de sănătate din New York cere acordarea asistenței medicale pe criterii rasiale

Apr 15th, 2021
Dumnezeul Filozofilor Filozofie

Dumnezeul Filozofilor

Apr 15th, 2021
Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca Cultură

Fragmente din Scrisoarea a VII-a, către Luciliu, de Seneca

Apr 14th, 2021
Biserica în prezent și în viitor Cultură

Biserica în prezent și în viitor

Apr 14th, 2021
Muzică sacră, timp sacru Cultură

Muzică sacră, timp sacru

Apr 14th, 2021
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.