• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Modernitatea absolută a limbii latine
Modernitatea absolută a limbii latine
Home
Cultura

Modernitatea absolută a limbii latine

October 23rd, 2020 Iuliana Petrescu Iuliana Petrescu Cultura comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Samuel Brussell pentru Le Temps

„Latina este limba tuturor limbilor care vor exista”, anticipează Nicola Gardini, profesor la Oxford, care ne propune, în cursul unei escapade pline de fantezie și erudiție, să analizăm din nou lumea prin prisma unei limbi mai vii ca niciodată.

Nicola Gardini este un imigrant italian care a găsit refugiu peste canalul Mânecii, la prestigioasa Universitate Oxford, unde împarte din iubirea sa pentru cultura latină. În cartea Les 10 mots latins qui racontent notre monde [n.a. Cele 10 cuvinte latine care spun povestea lumii noastre], reușește să ne convingă de modernitatea absolută a limbii latine, hrănită prin rădăcini vii, care își trag forța din bogăția nelimitată a trecutului și care ne acompaniază în fiecare moment al vieții noastre.

Ce materie este mai vie decât limba, cu care conviețuim în permanență? „Fie că ne ocupăm de limbă sau de materie”, scrie profesorul universitar, „întrebările care se desprind sunt aceleași: cine suntem? Cum am devenit ceea ce suntem? Care este sensul vieții noastre?” Acesta nu ezită să dea lovitura de grație: „Indiferent de felul cunoașterii, incluzând aici şi cunoaşterea tehnologică, ea nu privește și nu poate privi, în primul rând, decât în urmă.”

Este posibil ca starea de consternare în care ne aflăm astăzi să provină din această incapacitate de a ne întoarce la istoria pe care am creat-o? „Latina este limba tuturor limbilor care vor exista. Noi suntem viitorul limbii latine. Latina și actualitatea nu sunt termeni antitetici”, afirmă cu îndrăzneală autorul. O îndrăzneală de care se folosește în comentarea vieții a zece cuvinte latinești care aruncă o lumină binefăcătoare asupra lumiii moderne, a vieților noastre, zece cuvinte pe care le redescoperim prin căile lor de intersectare cu prezentul.

Album de familie

Patru dintre aceste cuvinte – semn, curaj, claritate, suflare – sunt suficiente pentru a ne ajuta să conştientizam cât de valoroasă este moştenirea noastră umanistă, pentru ca mai apoi să o întâmpinăm cu salutul „unui șir infinit de mâini care se strâng”. Signum (semn): „Dar ce este lumea? Semne și nimic altceva; indici ai unui anume lucru care a fost, care va fi, care este în curs de devenire.” Virtus (curaj, valoare, virtute): „Trăsătura virtuții este de a nu se teme de nimic, de a disprețui toate lucrurile umane, de a nu considera insuportabil niciun lucru care poate atinge omul.” (Cicero, De Officiis). Claritas (celebritate, claritate): în Arta poetică, Horațiu evocă în mai puțin de un vers ce trebuie să facă un cititor sau un corector onest și judicios: „Ne va cere să clarificăm pasajele obscure […]”.  Spiritus (suflu, spirit): „Rațiunea nu este altceva decît o parte din spiritul divin aruncat într-un corp uman […]” (Seneca, Scrisori către Lucilius).

Dar cuvântul Memoria (memorie, amintire) este cel care pare să sintetizeze de unul singur toate celelalte cuvinte „care spun povestea lumii noastre”. Cu prilejul unei întâlniri cu un informatician la Oxford, Nicola Gardini îi mărturisește: „Munca mea trebuie că vă pare teribil de depășită.” Răspunsul acestui Gepetto care fabrica roboți l-a uimit: „Persoanele ca dumneavoastră sunt esențiale. Ce ar fi lumea dacă nu ar exista decât mașinării? Este nevoie de oameni care interpretează, care redeschid albumul de familie…fără memorie, nu există familie. Suntem complet singuri și fără speranță.”

Autorul ne invită la o călătorie plină de fantezie și erudiție relaxată, inițiindu-ne în tainele interpretării lumii prin prisma limbii latine. Ține doar de noi să redescoperim prezența imanentă a acesteia.

 

Nicola Gardini, Les 10 mots latins qui racontent notre monde, Editions de Fallois

Articol original: L’absolue modernité du latin

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Câteva fragmente din „Sonata Kreutzer”, de Lev Tolstoi
Previous article Apel pentru o interpretare nepărtinitoare a Revoluției franceze: ,,Reflecții asupra Revoluției franceze”, de François Furet
Iuliana Petrescu

Iuliana Petrescu

Iuliana-Diana Petrescu (n.1996) studiază Literatură universală și comparată și Limba și literatura engleză în cadrul Universității Babeș-Bolyai. Vede sensul filozofic și teologic al istoriei în primăvara medievală, iar prezentul – prin structura lui Bruckner. Este interesată de: filozofia religiei, filozofia și teologia istoriei, logică, matematică, codicologie și paleografie.

Related Posts

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)
March 4th, 2021

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate
March 3rd, 2021

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid
March 3rd, 2021

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a) Cultura

Câteva intuiții matematice pentru noțiuni teologice (partea a II-a)

Mar 4th, 2021
Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist Cultură

Vlad Topan. Prin scientism spre neo-păgânism. Sau despre milenarismul de rit ecologist

Mar 4th, 2021
Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice Economie

Contribuţia lui Mises la înţelegerea ciclurilor economice

Mar 4th, 2021
D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept Debate

D. P. Aligica: Relativ la chestiunea studentilor de la Drept

Mar 4th, 2021
Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate Cultura

Rolul comunităților vii sau teoria conservatoare despre ancorarea oamenilor în realitate

Mar 3rd, 2021
A fi sau a nu fi liber Debate

A fi sau a nu fi liber

Mar 3rd, 2021
C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid Cultura

C. Pătrășconiu. ABC: Cunoașterea de partid

Mar 3rd, 2021
Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis Cultură

Câteva fragmente din „De ce, Doamne? O radiografie a suferinței”, de C. S. Lewis

Mar 3rd, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I) ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos (I)

Mar 3rd, 2021
Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional Debate

Virgil Iordache. Monopolul unei abordări în etica academică este disfuncțional

Mar 3rd, 2021
10 august 2018: capăt de drum Opinii

10 august 2018: capăt de drum

Mar 3rd, 2021
Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează Debate

Încă un studiu arată, din nou, că lockdown-urile nu funcționează

Mar 2nd, 2021
De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală Filozofie

De la monadologia lui Leibniz la identitatea personală

Mar 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.