• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?
Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?
Home
Societate

Ne distruge tehnologia din ziua de azi memoria?

January 25th, 2021 Ioana Jinga Ioana Jinga Debate, Societate comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Un articol de Jared Cooney Horvath pentru The Scientist

Adesea ni se pare că, pe măsură ce ne adaptăm la noile tehnologii, ne este din ce în ce mai greu să memorăm informații. Însă adevărul este și mai înspăimântător.

Vă voi pune o întrebare care nu va avea sens decât pentru cititorii de o anumită vârstă: care a fost numărul de telefon pe care îl aveați când erați copil? Presupun că vi l-ați adus aminte ușor, chiar dacă nu l-ați mai folosit de zeci de ani și nici nu ați mai repetat cifrele din care era compus. Dacă ar fi adevărat că tehnologia ne distruge memoria, atunci această fărămitură inutilă de informație ar fi fost uitată de mult timp. Așadar, eu sunt de părere că oamenii din ziua de azi au aceeași capacitate de memorare pe care au avut-o dintotdeauna, tehnologia oferindu-ne doar noi modalități în care să o folosim.

Ca să înțelegem ce se întâmplă de fapt în mintea noastră, trebuie mai întâi să ne familiarizăm puțin cu structura memoriei. Pe scurt, memoria poate fi înțeleasă ca un proces în trei pași: introducerea, stocarea și extragerea informațiilor din creier. Din fericire, fiecare pas în parte ne poate învăța ceva interesant despre cum funcționează memoria în lumea în care trăim.

În ceea ce privește introducerea informațiilor în creier, cu mai mult de un secol în urmă, psihologul Hermann Ebbinghaus a demonstrat că modul în care ne expunem la informație are un impact uriaș asupra modului în care ne funcționează memoria. Mai exact, Ebbinghaus a observat că atunci când încercăm să reținem o cantitate mare de informație pe parcursul unei singure ședințe, ne amintim mult mai puțin din ce am învățat decât atunci când ne expunem la aceeași cantitate de informație, într-o serie de ședințe scurte (care în mod ideal ar fi interferate cu pauze de odihnă). Dacă ați trecut prin chinuitoarele nopți albe de dinaintea unui examen, ca mai apoi să uitați tot ce ați studiat până săptămâna următoare, ați trăit această teorie pe pielea dumneavoastră.

În epoca economiei atenției în care trăim, multe tehnologii moderne au fost construite cu scopul de a pompa informție în mod constant, pentru a capta atenția utilizatorilor pentru perioade mai lungi de timp. Netflix, de exemplu, ne îndeamnă să ne uităm la mai multe episoade, link-urile ne conving să deschidem încă o pagină, iar premiile intermitente din jocuri ne provoacă la încă un meci.

Din păcate, când expunerea la informație este constantă și fără pauză, în mod natural și abilitatea noastră de a stoca informații dispare. De fapt (după cum am demonstrat, cu ajutorul colegilor mei, în niște studii publicate recent) indivizii care au fost puși să se uite la un sezon întreg dintr-un serial într-o singură ședință își aminteau mult mai puțin despre acțiune sau despre personaje decât cei care s-au uitat la același sezon periodic, de-a lungul unei săptămâni. Oamenii au avut întotdeauna o limită de captare a informației. Tehnologiile moderne nu schimbă asta, ci pur și simplu ne împing peste limitele pe care le avem mai mult decât o făcea media din trecut.

Într-un studiu foarte cunoscut din 2011, cercetătorii au descoperit că oamenii își aminteau mult mai puține date dacă li se spunea că informațiile respective vor fi stocate într-un spațiu exterior minții lor și că le vor putea accesa ușor și în viitor. Denumit „efectul Google”, acesta este motivul pentru care adesea nu ne putem aminti numere de telefon, adrese de e-mail sau ora la care avem programată următoarea întâlnire – datorită tehnologiei putem să ne debarasăm de anumite informații pe care ar fi trebuit să le reținem.

Dar aici apare o problemă: pentru a folosi informația care nu este înmagazinată în creierul nostru, trebuie să ne amintim unde se află acea informație, ce taste trebuie să apăsăm pentru a o accesa, cum să o găsim și așa mai departe. Toate aceste procese sunt stocate în memoria noastră. Astfel, putem observa faptul că tehnologia nu distruge abilitatea de a memora informație, ci schimbă informația pe care trebuie să o memorăm.

În mare parte, gândirea și facultățile cognitive depind de informațiile pe care le-am acumulat în memorie de-a lungul timpului. Mai mult, capacitățile pe care toți le apreciază în ziua de azi, precum gândirea critică sau creativitatea, se dezvoltă și pot fi aplicate doar cu ajutorul informațiilor care au rămas întipărite în memoria noastră. Astfel, așa cum a spus și Paul Kirschner (care este psiholog al educației, la Universitatea Open din Țările de Jos) într-un articol din 2006: „tot ce vedem, auzim sau gândim depinde și este influențat de informațiile pe care le-am acumulat de-a lungul timpului” .

Astfel, există cercetători care susțin ipoteza conform căreia secretul formării amintirilor profunde și durabile stă în prima fază, cea de introducere a informațiilor. Mai specific, dacă o idee sau o întâmplare provoacă stări puternice în timp ce este introdusă în creier, atunci, oamenii o să și-o amintească mai bine.

Alți cercetători susțin ideea că secretul formării amintirilor profunde și durabile stă în faza de stocare a informației. Adică, dacă o experiență se repetă de mai multe ori, au existat mai mult oportunități de stocare, deci s-a putut forma o amintire mai puternică. Cu toate acestea, chiar dacă ipotezele de mai sus sunt într-o oarecare măsură adevărate, memoria nu poate depinde de aceste lucruri în totalitate. În plus, dacă ar fi fost așa, mult mai mulți oameni ar fi fost capabili să deseneze corect din memorie logo-ul de la Apple, de exemplu. (Încearcă!)

Astfel, se pare că secretul formării unei amintiri durabile și profunde stă în stadiul final, cel de extragere a informației. Pe scurt, memoria este constructivă: cu cât extragi mai multă informație, forând în adâncimi și aducând-o la suprafață cu ajutorul facultăților cognitive, cu atât mai ușor devine să îți amintești acea informație în viitor. Probabil de aceea ne amintim tot felul de cântece de la reclame – deoarece ni le reamintim și le aprofundăm de fiecare dată când le fredonăm – și din același motiv nu ne amintim niște logo-uri omniprezente – pentru că foarte puțini dintre noi se pun să reproducă imaginile acestora.

De cele mai multe ori, tehnologia modernă are scopul de a difuza informații. Este specializată în organizarea și prezentarea ideilor într-un mod care să atragă publicul. Din păcate, în afara numelor de utilizator și a parolelor, tehnologia pare a nu fi benefică pentru memoria noastră, pentru că nu ne cere să ne amintim informații. În final, acesta este unicul motiv pentru care am putea spune că tehnologia ne ucide memoria: când nu avem nevoie să ne amintim anumite informații, ele nu mai sunt stocate în creierul nostru, devenind fade și trecătoare. Stați liniștiți, nu avem niciun motiv pentru care să credem că oamenii își pierd capacitatea de a memora, ci pur și simplu folosim această facultate pentru a accesa și pentru a înmagazina informații diferite de cele pe care le rețineam până acum, precum nume de utilizator, parole și URL-uri.

Chiar dacă tehnologia schimbă ce informație introducem, stocăm și extragem din creier, se pare că nu ne alterează mecanismul fascinant al memoriei. Simplul fapt că poți să îți amintești numele folder-ului în care se poate găsi un anumit document, cu toate că nu îți poți aminti ce conținea documentul, indică faptul că memoria încă funcționează, doar că este folosită în mod diferit de cum o făceau celelalte generații. Iar acest lucru ne face să ne întrebăm: ne place cum ne folosim memoria în momentul de față? Ne place cum ne alterăm studiul, discursul, chiar și evoluția?

Dacă răspunsul este nu, atunci ar trebui să reevaluăm modul în care ne folosim de tehnologia nouă. Faptul că instrumentele pe care le folosim nu ne distrug memoria nu înseamnă că sunt inofensive.

Jared Cooney Horvath este cercetător în neuroștiințe educaționale la Universitatea din Melbourne în Australia. De asemenea, este director la LME Global, o companie care publică cele mai recente studii despre comportament și despre funcționarea creierului, atât pentru mediul educațional, cât și pentru cel al afacerilor.

 

Articol original: Is Modern Media Destroying Our Memories?

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Pe Disney+, copiii nu mai pot urmări „Peter Pan” sau „Pisicile aristocrate” pentru a nu se expune „modurilor de reprezentare învechite sau peiorative ale minorităților”
Previous article Alexandru Călinescu: Artele la control
Ioana Jinga

Ioana Jinga

Ioana Macrina Jinga (n.2002) este elevă în an terminal la Liceul Teoretic „William Shakespeare”, Timișoara. A lucrat la Librăria La Două Bufnițe din Timișoara. A participat la seminarul internațional John Galt School - Why Objectivism?, organizat de Students for Liberty, România. În prezent este consultant media pentru mai multe persoane publice din România. Interese: Limbi străine, Limbi clasice, Filozofie, Teologie, Muzică, Istorie și Psihologie.

Related Posts

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale
March 1st, 2021

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila
February 28th, 2021

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.
February 28th, 2021

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga Cultură

Câteva fragmente din „Chestionar despre creația artistică, lansat de Liviu Rusu”: răspunde Lucian Blaga

Mar 1st, 2021
T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze Opinii

T. Baconschi. Grupuri interesate să ne salveze

Mar 1st, 2021
Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români Opinii

Mircea Vasilescu. Arta și sutienul la români

Mar 1st, 2021
Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă Opinii

Sebastian Lăzăroiu. Ca un vaccin - Diana Șoșoacă

Mar 1st, 2021
Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale Societate

Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul- Principii Generale

Mar 1st, 2021
Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea Cultură

Lebăda – întruchiparea grației sau alter-ego animalic al lui Popeye marinarul? Câteva cuvinte despre cum ne structurează limbajul gândirea

Feb 28th, 2021
Tenebrosul drum al unei minți tinere Educație

Tenebrosul drum al unei minți tinere

Feb 28th, 2021
(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida Cultura

(video) Cafeneaua filosofică: O nouă traducere din Platon - dialogurile de tinerețe. Andrei Cornea în dialog cu Dana Jalobeanu și Grigore Vida

Feb 28th, 2021
Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech Opinii

Alexandru Lăzescu. Lumea, America şi BigTech

Feb 28th, 2021
Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila Filozofie

Luciditate marginală: Nicolás Gómez Dávila

Feb 28th, 2021
Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit. Debate

Letiția C. Tomașescu. Evoluția poziției Regatului Unit în arhitectura de securitate a Europei, după Brexit.

Feb 28th, 2021
Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986) Opinii

Cosmin Lotreanu. Jacques Chirac/Édouard Balladur - Partea a II-a: Asociere, separare și regăsire. Preliminariile coabitării (1969-1986)

Feb 28th, 2021
Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti” Opinii

Alexandru Călinescu. De la „sorosişti” la „rezişti”

Feb 28th, 2021
Noica și marxismul. O explorare Filozofie

Noica și marxismul. O explorare

Feb 27th, 2021
Chesterton și sensul educației Educație

Chesterton și sensul educației

Feb 27th, 2021
Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate Opinii

Melania Cincea. Academia de Studii Economice muşamalizează o ilegalitate într-un dosar de concurs la Catedra UNESCO, printr-o altă ilegalitate

Feb 27th, 2021
Adevărul moral și conservatorismul constituțional Societate

Adevărul moral și conservatorismul constituțional

Feb 26th, 2021
Dumnezeul filozofilor Cultură

Dumnezeul filozofilor

Feb 26th, 2021
Minunile limbajului obișnuit Filozofie

Minunile limbajului obișnuit

Feb 25th, 2021
Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ Debate

Ioan Stanomir - R.S.R. Lecția de învățământ politic (fragment). LUPTA DE CLASĂ

Feb 25th, 2021
Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze Opinii

Daniel Uncu. Complicitatea abjecta la justificarea represiunii comuniste chineze

Feb 25th, 2021
Eric Voegelin ca maestru învățător Cultură

Eric Voegelin ca maestru învățător

Feb 25th, 2021
Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth Cultură

Teologia post-kantiană în viziunea lui Karl Barth

Feb 25th, 2021
Când totul este permis Cultură

Când totul este permis

Feb 24th, 2021
Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon Cultură

Câteva fragmente din dialogul „Criton” al lui Platon

Feb 23rd, 2021
Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare Economie

Cum a reușit un susținător al pieței libere să valorifice liberalismul împreună cu gândirea conservatoare

Feb 23rd, 2021
Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3) Debate

Mircea Mihăieș. Eternul Arhipelag (3)

Feb 23rd, 2021
Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul” ALTFEL

Flavius Rovinaru - prefață la ”Murray Rothbard. Știința, tehnologia și guvernul”

Feb 23rd, 2021
Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa Debate

Liviu Andreescu. Pseudoargumente despre știință și pseudoștiință: o replică lui Eugen Octav Popa

Feb 23rd, 2021
Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare Debate

Virgil Iordache. Ortodoxie, artă și bună educație: cadru analitic, exemplu de aplicare

Feb 23rd, 2021
Călătoria cu trenul între privilegiu și economie Politică

Călătoria cu trenul între privilegiu și economie

Feb 21st, 2021
Omenirea: o poveste fără speranță? Societate

Omenirea: o poveste fără speranță?

Feb 21st, 2021
Despre nemurire și eternitate. O introducere Cultură

Despre nemurire și eternitate. O introducere

Feb 21st, 2021
Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes Cultură

Misterul auctorialității la Shakespeare și Cervantes

Feb 20th, 2021
Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit” Istorie

Titus Livius: „Se știe că adevărul este adesea greu lovit, însă niciodată înăbușit”

Feb 20th, 2021
Creația lui Wolfhart Pannenberg Filozofie

Creația lui Wolfhart Pannenberg

Feb 20th, 2021
„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale Debate

„Cultura anulării” a fost recunoscută, pentru prima dată, drept un pericol la adresa societății liberale

Feb 19th, 2021
Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației Debate

Platformele de socializare sunt un obstacol în calea civilizației

Feb 19th, 2021
Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei” Cultura

Ernst Cassirer: „Comparat cu abundența de care dispunem noi, trecutul poate părea foarte sărac. Dar bogăția noastră de fapte nu este în mod necesar o bogăție de idei”

Feb 19th, 2021
Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor Cultură

Thomas Kuhn și persistența mitului, magiei și a genealogiilor

Feb 18th, 2021
Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero Cultură

Moștenirea protestantă a umanismului clasic: Melanchthon și Cicero

Feb 17th, 2021
De ce literatura contează Cultură

De ce literatura contează

Feb 17th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.