New York Times: Sunt periculoase protestele? Opinia experților diferă în funcție de cine protesteză

Experții în domeniul sănătății publice au acuzat protestele anti-carantină că sunt adunări sociale periculoase în timp de pandemie. Aceiași experți sunt acum mult mai puțin dispuși să facă același lucru în legătură cu protestele anti-rasism din ultimele săptămâni, se arată într-un material publicat de New York Times.

Pe măsură ce pandemia a cuprins tot globul, majoritatea epidemiologilor au emis sfaturi clare pentru combaterea ei: făra elevi în săli de clasă, fără slujbe religioase, fără vizite la rudele bolnave din spital, fără adunări publice mari.

Atunci când protestatarii conservatori anti-carantină s-au adunat în lunile aprilie și mai pe treptele capitoliilor de stat din Columbus, Ohio sau Lansing, Michigan, epidemiologii i-au criticat dur și au prezis o creștere a numărului de infecții noi. Când Brian Kemp, guvernatorul statului Georgia, a relaxat restricțiile pentru întreprinderi la sfârșitul lunii aprilie în timp ce rata testării rămânea în urmă și numărul infecțiilor creștea, discuțiile specialiștilor în sănătate publică considerau decizia guvernatorului ca pe o acceptare a „sacrificiului uman”.

Uciderea brutală a lui George Floyd în Minneapolis pe 25 mai a schimbat tot, însă.

În curând, străzile țării s-au umplut de zeci de mii de protestatari, formând o mișcare care continuă cu demonstrații și doborâri de statui până în prezent. În loc să deplângă adunările sociale în masă, însă, peste 1300 de experți și oficialități în materie de sănătate publică au semnat o scrisoare deschisă de solidaritate, mulți chiar alăturându-se protestelor.

O astfel de reacție, contrastantă cu sprijinul anterior al epidemiologilor pentru o carantină strictă, a dat naștere unei întrebări incomode: sfaturile de sănătate publică dintr-o pandemie depind de cât de mult aprobă oamenii respectivele adunări sociale? Pentru mulți oameni răspunsul pare a fi „da”.

„Felul în care narativa epidemiologică din jurul coronavirusului s-a întors la 180 de grade peste noapte arată extrem de mult a … politizarea științei,” a scris eseistul și jurnalistul Thomas Chatterton Williams în The Guardian luna trecută. „Ce să înțelegem din mesaje atât de contradictorii?”

Există diferențe, desigur: O majoritate distinctă din protestatarii anti-rasism au purtat măști în multe orașe, chiar dacă erau adunați la distanță mică unul de altul, pe când mulți protestatari anti-carantină au refuzat să poarte măști – promovând voit un mesaj contrar instrucțiunilor epidemiologilor.

În plus, nicio echipă de epidemiologi nu ar fi putut să oprească actualele valuri de protestatari convinși, mai mult decât ar fi putut să oprească protestele anti-carantină.

În ciuda tuturor acestor factori, divergența dintre reacții le-a pus în față unora dintre epidemiologii de vârf ai țării probleme de moralitate, risc și responsabilitate personală.

Catherine Troisi, epidemiolog specializat în boli infecțioase la Centrul Houston de Știința Sănătății al Universității din Texas, studiază Covid-19. Când ea a participat la un protest recent din Houston pentru George Floyd, echipată cu mască și stând la marginea unei mulțimi imense, un simț al contradicției nu i-a dat pace.

„Am condamnat cu siguranță protestele anti-carantină la vremea lor iar pe acestea nu le condamn și asta îmi ridică probleme,” a afirmat Dr. Troisi. „Îmi e greu să explic de ce asta ar fi bine.”

Mark Lurie, profesor de epidemiologie la Universitatea Brown a semnalat o luptă interioară similară.

„Mulți dintre noi, cei din domeniul sănătății publice, simțim instinctiv o dorință puternică de a acționa împotriva nedreptății rasiale adunate de generații,” a afirmat Dr. Lurie. „Trebuie să fim sinceri însă: În urmă cu câteva săptămâni criticam protestatarii care cereau redeschiderea economiei, un comportament pe care l-am considerat periculos.”

„Încă mă deranjează la un nivel interior această discrepanță.”

Ashish Jha, decan al Facultății de Sănătate Publică a Universității Brown a adăugat: „Mă îngrijorez că protestele în masă vor duce la creșterea numărului de cazuri? Da. Barajul s-a spart însă și nu putem stopa fenomenul.”

Unii experți în sănătate publică au desconsiderat public conflictul moral al colegilor lor, precizând că națiunea este pusă în fața unei alegeri morale binare. Scrisoarea deschisă semnată de peste 1300 de epidemiologi și personal medical îi îndemna pe americani să adopte o poziție „conștient anti-rasistă” și a descris diferențele dintre protestatarii anti-carantină și protestarii anti-rasism în termeni morali, ideologici și rasiali.

Protestele anti-carantină își aveau rădăcinile în „naționalism alb și erau contrare respectului pentru viețile Negre,” afirma scrisoarea, pe când cei ce protestează rasismul sistemic „trebuie sprijiniți.”

„Ca și specialiști în sănătate publică, nu condamnăm aceste adunări sociale ca fiind un factor de răspândire a Covid-19. Le sprijinim ca vitale pentru sănătatea publică a națiunii,” au precizat ei.

Nu există încă dovezi concludente că protestele organizate împotriva brutalității poliției au dus la creșteri observabile în rata infecțiilor. Un studiu publicat de Biroul National de Cercetare Economică nu a găsit nicio creștere generală a ratei infecțiilor dar nu a putut să excludă posibilitatea creșterii numărului de cazuri noi în rândul segmentului de vârstă a protestatarilor. Oficialitățile din Houston și Los Angeles au sugerat că demonstrațiile din orașele lor au dus la creșterea numărului infecțiilor noi dar nu au oferit date care să le susțină afirmațiile. În New York, primarul Bill de Blasio i-a instruit pe anchetatorii epidemiologici să întrebe persoanele infectate dacă au stat în mulțimi mari dar nu dacă au participat la proteste.

Cei 10 epidemiologi intervievați pentru acest articol au declarat că marșurile aproape zilnice duc în mod cert la transmisie virală. Uzul de gaze lacrimogene și iritante al forțelor de ordine precum și închiderea protestatarilor în dube și autobuzuri ale poliției devin factori adiționali de risc.

„Este aproape sigur că a existat transmitere virală în cadrul protestelor; întrebarea e cât de mare a fost rata acesteia,” a afirmat Dr. Lurie. „Nu avem dovezi noi care să sugereze că protestele au fost evenimente de transmitere în masă.”

Coronavirusul a infectat până acum 2,89 milioane de americani, dintre care cel puțin 129,800 au decedat.

Virusul a fost cu precădere extrem de feroce în comunitățile Negre și Latin-Americane, persoanele din aceste medii fiind spitalizate la o rată de patru ori mai mare decât cea a americanilor albi. Mulți dintre ei se confruntă cu probleme medicale pre-existente și au șanse mai mari decât restul populației să trăiască în locuințe supra-aglomerate și să lucreze în primele linii ale epidemiei. În consecință, comunitățile Latin-Americane și Negre suferă rate ale decesurilor mult mai mari decât cele ale americanilor albi.

Mary Travis Basset, de etnie afro-americană, a servit drept comisar de sănătate al orașului New York și acum conduce centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului din cadrul Universității Harvard. Ea a precizat că și înaintea Covid-19, americanii Negri se îmbolnăveau mai des și decedau cu mai mult de trei ani jumătate mai devreme, în medie, față de americanii albi.

Ea a precizat de asemenea că violența polițienească a întunecat viețile afro-americanilor de mult timp. De la licitația sclavilor, la plantații sau secole de linșări desfășurate cu complicitatea forțelor de ordine locale, persoanele Negre au suferit efectele devastatoare ale puterii statului.

De asemenea, ea a admis că protestele actuale sunt încărcate de complicații morale, dintre care și posibilitatea că un tânăr care protestează pentru dreptate ar putea să se întoarcă acasă și să își infecteze mama, mătușa sau un bunic. „Dacă are un bătrân în gospodărie, persoana respectivă ar trebui izolată cât mai mult,” a declarat Dr. Basset.

Dar ea a afirmat de asemenea că posibilitatea avansării cauzei egalității rasiale transcende preocupările legate de virus. „Rasismul ucide oameni de mult mai mult tim decât Covid-19,” consideră aceasta. „Acceptarea faptului că toți purtăm această povară mă mișcă profund.”

Alții preferă o abordare mai prudentă a mizelor morale implicate. Nicholas A. Christakis, profesor de științe sociale și naturale la Universitatea Yale, a precizat că sănătatea publică este ghidată de două imperative interconectate: reconfortarea celor afectați și apărarea adevărului în chestiunea pericolelor pentru sănătatea publică, indiferent de cât de neplăcut este acesta.

Aceste valori adesea complementare se află acum în conflict. Protestarea pe stradă a nedreptății riscă pornirea unei avalanșe de infectări virale care pune în pericol viața a zeci de mii de oameni, consideră el, afirmând că declararea unui imperativ moral ca prioritar celuilalt este periculoasă.

„Stânga și dreapta vor ca virusul să dispară pur și simplu,” consideră Dr. Christakis. „Schimbarea climatică, epidemia sau alte adevăruri științifice incomode nu vor dispărea pur și simplu doar fiindcă ne dorim acest lucru.”

El a afirmat că descrierea protestelor anti-carantină ca fiind expresii ale supremației albilor și periculoase și, în contrast, evaluarea protestelor pentru George Floyd ca anti-rasiste și esențiale ascunde o realitate complicată.

Când a lucrat ca doctor în spitale din Chicago și Boston, Dr. Christakis povestește că a văzut de aproape cum izolarea adâncește disperarea muribunzilor – o soartă pe care o suferă mulți în această pandemie, având în vedere restricționarea strictă a vizitelor în spitale. Schimbarea bruscă de poziție a epidemiologilor, care acum cer relaxarea restricțiilor pentru marșurile în memoria lui George Floyd riscă să devină profund ipocritică.

„Am lăsat mii de oameni să moară singuri. Am îngropat oameni pe Zoom. Acum deodată ne întoarcem și spunem, totul e bine?”

Protestatarii s-au adunat în Los Angeles luna trecută pentru a deplânge uciderea domnului Floyd

Există și alte imperative contradictorii. Carantina și închiderea afacerilor și școlilor precum și impunerea izolării sociale au un impact masiv asupra clasei muncitoare, săracilor și celor cu probleme emoționale care trăiesc la marginile economice ale societății.

Carantina este justificată, consideră majoritatea epidemiologilor, chiar dacă necesită acceptarea unui adevăr moral: pentru a salva multe sute de mii de vieți riscăm, pe măsură ce afacerile falimentează și oamenii își pierd locurile de muncă, devenind deznădăjduiți și deprimați, să distrugem viețile unui număr mai mic de americani.

Această pandemie a adus cu sine și o creștere în această perioadă a ratei deceselor datorate infactului sau diabetului.

„Au murit oameni din cauza economiei închise? Fără îndoială că da,” a recunoscut Dr. Lurie, epidemiologul de la Universitatea Brown. „Acea durere este reală și nu trebuie desconsiderată. Nu vom putea avea o economie sănătoasă, însă, până nu vom avea oameni sănătoși.”

Mai există o realitate epidemiologică: Nimeni nu înțelege pe deplin mersul acestui virus idiosincrasic și felul și momentele în care acesta lovește. Riscurile pentru sănătatea publică create de proteste nu pot fi separate cu ușurință de riscurile mai largi asumate de guvernatori pentru redeschiderea economiei în etape și perioade. Protestatarii reprezintă un flux mic de 500.000 până la 800.000 de oameni care se îmbină cu un curent de milioane de americani care au re-început să intre în întreprinderi și restaurante.

„Separarea acelor cazuri, atunci când vom investiga chestiunea, va fi foarte dificilă,” a precizat Dr. Lurie.

Totuși, el a admis că există motive de îngrijorare. El a mărturisit că și-a dus fiica la un protest la începutul lunii iunie și a simțit apoi un val de regret.

„Am simțit după că riscul pe care ni l-am asumat a depășit probabil tot riscul la care am fost supuși în ultimele două luni. Am desconsiderat niște eforturi semnificative și sincer, nu văd cum astfel de acțiuni ne vor ajuta să luptăm cu această epidemie.”

Articol original: Are Protests Dangerous? What Experts Say May Depend on Who’s Protesting What

Traducerea a fost realizată pentru Marginalia de Dragoș Mihai Nuță, student la Universitatea din Oradea.