• Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
[ Marginalia ] etc.
[ Marginalia ] etc.
  • Acasa
  • Despre Marginalia
  • Contributori
  • Redactia
  • Biografii fondatori
comments Share
You are reading
New York Times: Sunt periculoase protestele? Opinia experților diferă în funcție de cine protesteză
New York Times: Sunt periculoase protestele? Opinia experților diferă în funcție de cine protesteză
Home
Opinii

New York Times: Sunt periculoase protestele? Opinia experților diferă în funcție de cine protesteză

July 20th, 2020 [ Marginalia ] [ Marginalia ] Opinii comments

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp

Experții în domeniul sănătății publice au acuzat protestele anti-carantină că sunt adunări sociale periculoase în timp de pandemie. Aceiași experți sunt acum mult mai puțin dispuși să facă același lucru în legătură cu protestele anti-rasism din ultimele săptămâni, se arată într-un material publicat de New York Times.

Pe măsură ce pandemia a cuprins tot globul, majoritatea epidemiologilor au emis sfaturi clare pentru combaterea ei: făra elevi în săli de clasă, fără slujbe religioase, fără vizite la rudele bolnave din spital, fără adunări publice mari.

Atunci când protestatarii conservatori anti-carantină s-au adunat în lunile aprilie și mai pe treptele capitoliilor de stat din Columbus, Ohio sau Lansing, Michigan, epidemiologii i-au criticat dur și au prezis o creștere a numărului de infecții noi. Când Brian Kemp, guvernatorul statului Georgia, a relaxat restricțiile pentru întreprinderi la sfârșitul lunii aprilie în timp ce rata testării rămânea în urmă și numărul infecțiilor creștea, discuțiile specialiștilor în sănătate publică considerau decizia guvernatorului ca pe o acceptare a „sacrificiului uman”.

Uciderea brutală a lui George Floyd în Minneapolis pe 25 mai a schimbat tot, însă.

În curând, străzile țării s-au umplut de zeci de mii de protestatari, formând o mișcare care continuă cu demonstrații și doborâri de statui până în prezent. În loc să deplângă adunările sociale în masă, însă, peste 1300 de experți și oficialități în materie de sănătate publică au semnat o scrisoare deschisă de solidaritate, mulți chiar alăturându-se protestelor.

O astfel de reacție, contrastantă cu sprijinul anterior al epidemiologilor pentru o carantină strictă, a dat naștere unei întrebări incomode: sfaturile de sănătate publică dintr-o pandemie depind de cât de mult aprobă oamenii respectivele adunări sociale? Pentru mulți oameni răspunsul pare a fi „da”.

„Felul în care narativa epidemiologică din jurul coronavirusului s-a întors la 180 de grade peste noapte arată extrem de mult a … politizarea științei,” a scris eseistul și jurnalistul Thomas Chatterton Williams în The Guardian luna trecută. „Ce să înțelegem din mesaje atât de contradictorii?”

Există diferențe, desigur: O majoritate distinctă din protestatarii anti-rasism au purtat măști în multe orașe, chiar dacă erau adunați la distanță mică unul de altul, pe când mulți protestatari anti-carantină au refuzat să poarte măști – promovând voit un mesaj contrar instrucțiunilor epidemiologilor.

În plus, nicio echipă de epidemiologi nu ar fi putut să oprească actualele valuri de protestatari convinși, mai mult decât ar fi putut să oprească protestele anti-carantină.

În ciuda tuturor acestor factori, divergența dintre reacții le-a pus în față unora dintre epidemiologii de vârf ai țării probleme de moralitate, risc și responsabilitate personală.

Catherine Troisi, epidemiolog specializat în boli infecțioase la Centrul Houston de Știința Sănătății al Universității din Texas, studiază Covid-19. Când ea a participat la un protest recent din Houston pentru George Floyd, echipată cu mască și stând la marginea unei mulțimi imense, un simț al contradicției nu i-a dat pace.

„Am condamnat cu siguranță protestele anti-carantină la vremea lor iar pe acestea nu le condamn și asta îmi ridică probleme,” a afirmat Dr. Troisi. „Îmi e greu să explic de ce asta ar fi bine.”

Mark Lurie, profesor de epidemiologie la Universitatea Brown a semnalat o luptă interioară similară.

„Mulți dintre noi, cei din domeniul sănătății publice, simțim instinctiv o dorință puternică de a acționa împotriva nedreptății rasiale adunate de generații,” a afirmat Dr. Lurie. „Trebuie să fim sinceri însă: În urmă cu câteva săptămâni criticam protestatarii care cereau redeschiderea economiei, un comportament pe care l-am considerat periculos.”

„Încă mă deranjează la un nivel interior această discrepanță.”

Ashish Jha, decan al Facultății de Sănătate Publică a Universității Brown a adăugat: „Mă îngrijorez că protestele în masă vor duce la creșterea numărului de cazuri? Da. Barajul s-a spart însă și nu putem stopa fenomenul.”

Unii experți în sănătate publică au desconsiderat public conflictul moral al colegilor lor, precizând că națiunea este pusă în fața unei alegeri morale binare. Scrisoarea deschisă semnată de peste 1300 de epidemiologi și personal medical îi îndemna pe americani să adopte o poziție „conștient anti-rasistă” și a descris diferențele dintre protestatarii anti-carantină și protestarii anti-rasism în termeni morali, ideologici și rasiali.

Protestele anti-carantină își aveau rădăcinile în „naționalism alb și erau contrare respectului pentru viețile Negre,” afirma scrisoarea, pe când cei ce protestează rasismul sistemic „trebuie sprijiniți.”

„Ca și specialiști în sănătate publică, nu condamnăm aceste adunări sociale ca fiind un factor de răspândire a Covid-19. Le sprijinim ca vitale pentru sănătatea publică a națiunii,” au precizat ei.

Nu există încă dovezi concludente că protestele organizate împotriva brutalității poliției au dus la creșteri observabile în rata infecțiilor. Un studiu publicat de Biroul National de Cercetare Economică nu a găsit nicio creștere generală a ratei infecțiilor dar nu a putut să excludă posibilitatea creșterii numărului de cazuri noi în rândul segmentului de vârstă a protestatarilor. Oficialitățile din Houston și Los Angeles au sugerat că demonstrațiile din orașele lor au dus la creșterea numărului infecțiilor noi dar nu au oferit date care să le susțină afirmațiile. În New York, primarul Bill de Blasio i-a instruit pe anchetatorii epidemiologici să întrebe persoanele infectate dacă au stat în mulțimi mari dar nu dacă au participat la proteste.

Cei 10 epidemiologi intervievați pentru acest articol au declarat că marșurile aproape zilnice duc în mod cert la transmisie virală. Uzul de gaze lacrimogene și iritante al forțelor de ordine precum și închiderea protestatarilor în dube și autobuzuri ale poliției devin factori adiționali de risc.

„Este aproape sigur că a existat transmitere virală în cadrul protestelor; întrebarea e cât de mare a fost rata acesteia,” a afirmat Dr. Lurie. „Nu avem dovezi noi care să sugereze că protestele au fost evenimente de transmitere în masă.”

Coronavirusul a infectat până acum 2,89 milioane de americani, dintre care cel puțin 129,800 au decedat.

Virusul a fost cu precădere extrem de feroce în comunitățile Negre și Latin-Americane, persoanele din aceste medii fiind spitalizate la o rată de patru ori mai mare decât cea a americanilor albi. Mulți dintre ei se confruntă cu probleme medicale pre-existente și au șanse mai mari decât restul populației să trăiască în locuințe supra-aglomerate și să lucreze în primele linii ale epidemiei. În consecință, comunitățile Latin-Americane și Negre suferă rate ale decesurilor mult mai mari decât cele ale americanilor albi.

Mary Travis Basset, de etnie afro-americană, a servit drept comisar de sănătate al orașului New York și acum conduce centrul FXB pentru Sănătate și Drepturile Omului din cadrul Universității Harvard. Ea a precizat că și înaintea Covid-19, americanii Negri se îmbolnăveau mai des și decedau cu mai mult de trei ani jumătate mai devreme, în medie, față de americanii albi.

Ea a precizat de asemenea că violența polițienească a întunecat viețile afro-americanilor de mult timp. De la licitația sclavilor, la plantații sau secole de linșări desfășurate cu complicitatea forțelor de ordine locale, persoanele Negre au suferit efectele devastatoare ale puterii statului.

De asemenea, ea a admis că protestele actuale sunt încărcate de complicații morale, dintre care și posibilitatea că un tânăr care protestează pentru dreptate ar putea să se întoarcă acasă și să își infecteze mama, mătușa sau un bunic. „Dacă are un bătrân în gospodărie, persoana respectivă ar trebui izolată cât mai mult,” a declarat Dr. Basset.

Dar ea a afirmat de asemenea că posibilitatea avansării cauzei egalității rasiale transcende preocupările legate de virus. „Rasismul ucide oameni de mult mai mult tim decât Covid-19,” consideră aceasta. „Acceptarea faptului că toți purtăm această povară mă mișcă profund.”

Alții preferă o abordare mai prudentă a mizelor morale implicate. Nicholas A. Christakis, profesor de științe sociale și naturale la Universitatea Yale, a precizat că sănătatea publică este ghidată de două imperative interconectate: reconfortarea celor afectați și apărarea adevărului în chestiunea pericolelor pentru sănătatea publică, indiferent de cât de neplăcut este acesta.

Aceste valori adesea complementare se află acum în conflict. Protestarea pe stradă a nedreptății riscă pornirea unei avalanșe de infectări virale care pune în pericol viața a zeci de mii de oameni, consideră el, afirmând că declararea unui imperativ moral ca prioritar celuilalt este periculoasă.

„Stânga și dreapta vor ca virusul să dispară pur și simplu,” consideră Dr. Christakis. „Schimbarea climatică, epidemia sau alte adevăruri științifice incomode nu vor dispărea pur și simplu doar fiindcă ne dorim acest lucru.”

El a afirmat că descrierea protestelor anti-carantină ca fiind expresii ale supremației albilor și periculoase și, în contrast, evaluarea protestelor pentru George Floyd ca anti-rasiste și esențiale ascunde o realitate complicată.

Când a lucrat ca doctor în spitale din Chicago și Boston, Dr. Christakis povestește că a văzut de aproape cum izolarea adâncește disperarea muribunzilor – o soartă pe care o suferă mulți în această pandemie, având în vedere restricționarea strictă a vizitelor în spitale. Schimbarea bruscă de poziție a epidemiologilor, care acum cer relaxarea restricțiilor pentru marșurile în memoria lui George Floyd riscă să devină profund ipocritică.

„Am lăsat mii de oameni să moară singuri. Am îngropat oameni pe Zoom. Acum deodată ne întoarcem și spunem, totul e bine?”

Protestatarii s-au adunat în Los Angeles luna trecută pentru a deplânge uciderea domnului Floyd

Există și alte imperative contradictorii. Carantina și închiderea afacerilor și școlilor precum și impunerea izolării sociale au un impact masiv asupra clasei muncitoare, săracilor și celor cu probleme emoționale care trăiesc la marginile economice ale societății.

Carantina este justificată, consideră majoritatea epidemiologilor, chiar dacă necesită acceptarea unui adevăr moral: pentru a salva multe sute de mii de vieți riscăm, pe măsură ce afacerile falimentează și oamenii își pierd locurile de muncă, devenind deznădăjduiți și deprimați, să distrugem viețile unui număr mai mic de americani.

Această pandemie a adus cu sine și o creștere în această perioadă a ratei deceselor datorate infactului sau diabetului.

„Au murit oameni din cauza economiei închise? Fără îndoială că da,” a recunoscut Dr. Lurie, epidemiologul de la Universitatea Brown. „Acea durere este reală și nu trebuie desconsiderată. Nu vom putea avea o economie sănătoasă, însă, până nu vom avea oameni sănătoși.”

Mai există o realitate epidemiologică: Nimeni nu înțelege pe deplin mersul acestui virus idiosincrasic și felul și momentele în care acesta lovește. Riscurile pentru sănătatea publică create de proteste nu pot fi separate cu ușurință de riscurile mai largi asumate de guvernatori pentru redeschiderea economiei în etape și perioade. Protestatarii reprezintă un flux mic de 500.000 până la 800.000 de oameni care se îmbină cu un curent de milioane de americani care au re-început să intre în întreprinderi și restaurante.

„Separarea acelor cazuri, atunci când vom investiga chestiunea, va fi foarte dificilă,” a precizat Dr. Lurie.

Totuși, el a admis că există motive de îngrijorare. El a mărturisit că și-a dus fiica la un protest la începutul lunii iunie și a simțit apoi un val de regret.

„Am simțit după că riscul pe care ni l-am asumat a depășit probabil tot riscul la care am fost supuși în ultimele două luni. Am desconsiderat niște eforturi semnificative și sincer, nu văd cum astfel de acțiuni ne vor ajuta să luptăm cu această epidemie.”

 

Articol original: Are Protests Dangerous? What Experts Say May Depend on Who’s Protesting What

Traducerea a fost realizată pentru Marginalia de Dragoș Mihai Nuță, student la Universitatea din Oradea.

Partajează pe retelele sociale

Facebook Twitter Google+ LinkedIn WhatsApp
Next article Pandemia la români: sentimentul marasmului şi al isteriei
Previous article Alexandru Lăzescu. Black Lives Matter și Noua Revoluție Culturală (I)
[ Marginalia ]

[ Marginalia ]

Related Posts

Despre o anume modestie a fericirii
April 10th, 2021

Despre o anume modestie a fericirii

Daniel Uncu. Două constructe smintite
April 5th, 2021

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Pandemie, isterie şi politica prudenţei
March 31st, 2021

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Facebook Comments

Fluxul Marginalia
Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin Cultură

Căutarea preciziei medicale în arta traducerii: C.D. Zeletin

Apr 13th, 2021
Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă Debate

Beneficiile victimizării: o interpretare evoluționistă

Apr 13th, 2021
Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza) Debate

Industria rasismului: cererea depășește oferta (Dinesh D'Souza)

Apr 13th, 2021
Imaginația și voința: ești ceea ce privești Debate

Imaginația și voința: ești ceea ce privești

Apr 13th, 2021
Un naș cu inima cât un tren ALTFEL

Un naș cu inima cât un tren

Apr 12th, 2021
Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor Cultură

Mărturii despre impactul pe care l-au avut lucrările lui C.S Lewis asupra cititorilor

Apr 12th, 2021
Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini” Cultură

Edith Stein: „Nu există doar un intelect teoretic, ci și unul practic, solicitat zilnic să îndeplinească cele mai diverse sarcini”

Apr 12th, 2021
Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor Debate

Virgil Iordache. “Gestionarea” vizibilității creștinilor

Apr 12th, 2021
Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția? Debate

Cât de oarbă ar trebui să fie Justiția?

Apr 11th, 2021
Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu Literatură

Câteva fragmente din ,,Balanța", de Ion Băieșu

Apr 10th, 2021
Despre o anume modestie a fericirii Opinii

Despre o anume modestie a fericirii

Apr 10th, 2021
O ortodoxie blândă Cultură

O ortodoxie blândă

Apr 9th, 2021
Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide Cultură

Câteva fragmente din ,,Întoarcerea fiului risipitor”, de André Gide

Apr 9th, 2021
Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne Cultură

Roger Scruton: Virtutea irelevanței. O critică a pedagogiei moderne

Apr 8th, 2021
„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel Cultură

„Datoria de a fi fericit”, prefață la Etica Nicomahică, de Stella Petecel

Apr 7th, 2021
C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia Cultură

C. S. Lewis ne vorbește despre iubire: Philia

Apr 7th, 2021
Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului Cultură

Adrian Lemeni, „Adevăr și demonstrație” – o călătorie prin matematică, filozofie și teologie în căutarea adevărului

Apr 6th, 2021
Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie Uncategorized

Cosmin Lotreanu. „Primăvara croată” (1971) între afirmare identitară, reformă și autonomie

Apr 6th, 2021
Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos  V. Războiul ALTFEL

Alin Vara. Christus Victor. O explorare a sensului morții lui Isus Hristos V. Războiul

Apr 5th, 2021
Daniel Uncu. Două constructe smintite Opinii

Daniel Uncu. Două constructe smintite

Apr 5th, 2021
Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin Cultură

Câteva fragmente din „Laur”, de Evgheni Vodolazkin

Apr 5th, 2021
Ce ne facem cu limbajul poetic? Cultură

Ce ne facem cu limbajul poetic?

Apr 5th, 2021
Feminitatea prin ochii lui Balzac Cultură

Feminitatea prin ochii lui Balzac

Apr 5th, 2021
Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare Debate

Matematica este o formă de „supremație albă”, declară pedagogii woke într-o scrisoare

Apr 4th, 2021
Ce exprimă muzica? Cultura

Ce exprimă muzica?

Apr 4th, 2021
D. P. Aligică: Recomandare la recomandare Debate

D. P. Aligică: Recomandare la recomandare

Apr 3rd, 2021
Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov Literatură

Câteva fragmente din „Maestrul și Margareta” de Mihail Bulgakov

Apr 3rd, 2021
Credința din perspectivă fenomenologică Filozofie

Credința din perspectivă fenomenologică

Apr 3rd, 2021
Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis Cultură

Cele 7 idei centrale ale gândirii lui C. S. Lewis

Apr 2nd, 2021
Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse Cultură

Câteva fragmente din „Lupul de stepă”, de Herman Hesse

Apr 2nd, 2021
„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România? Cultură

„Liceu, cimitir al tinereții mele”: ce cred liceenii despre sistemul de educație din România?

Apr 1st, 2021
De ce au muzicienii nevoie de filozofie Cultură

De ce au muzicienii nevoie de filozofie

Apr 1st, 2021
Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell Cultură

Câteva idei despre matematică și logică, de Bertrand Russell

Mar 31st, 2021
Este renașterea cazuisticii despre cazuistică? Filozofie

Este renașterea cazuisticii despre cazuistică?

Mar 31st, 2021
Pandemie, isterie şi politica prudenţei Opinii

Pandemie, isterie şi politica prudenţei

Mar 31st, 2021
Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020 ALTFEL

Daniela Marinescu: Ode to Oblivion sau despre cum să faci un film de succes in 2020

Mar 31st, 2021
Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă Artă

Gertrude Stein, o femeie cu o pasiune copleșitoare pentru artă

Mar 30th, 2021
Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice Debate

Mozart, înlocuit cu Dua Lipa. Universitatea Oxford va renunța la predarea muzicii clasice în numele corectitudinii politice

Mar 30th, 2021
Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse Literatură

Câteva fragmente din „Narcis și Gură de Aur”, de Herman Hesse

Mar 29th, 2021
Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor Debate

Guvernul încalcă dreptul la proprietate privată al românilor

Mar 29th, 2021
Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul ALTFEL

Silviu Man. Cei patru care au speriat Capernaumul

Mar 29th, 2021
Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism Opinii

Teodor Baconschi. Vaccin, creștinism, negaționism

Mar 29th, 2021
  • Despre Marginalia etc.
  • Contact
  • Back to top
© Marginalia 2018. Toate drepturile rezervate.
Website realizat de Marginalia.