Istoricul Lucian Boia a vorbit, într-un interviu pentru Newsweek România, despre momentele-cheie care au dus la Unirea de la 1918, despre mitul Daciei antice și cel al lui Mihai Viteazul, despre ce mai înseamnă influența maghiară în Ardeal și de ce sunt românii un popor complexat.
Newsweek România: În ultima dvs. carte, „De la Dacia antică la Marea Unire, de la Marea Unire la România de azi“, vorbiți despre unitate națională. Ce e mit în acest concept?
Lucian Boia: Unii cred că unitatea noastră deplină o întâlnim încă din
Antichitate. Dacia antică ar fi fost un regat omogen. Ăsta este un mit. Unitatea românească s-a făcut la 1859 și la 1918, iar ideologia națională, în foarte mare măsură, este una de secol al XIX-lea, cu rădăcini în secolul al XVIII-lea, dar nu mai vechi. L-am citat într-un loc pe Petre
P. Panaitescu, cu un articol din anii ’30,
„De ce au fost Țara Românească și Moldova țări separate?“ Asta e amuzant, de ce nu ar fi fost? Trebuia să fie unite, numai pentru că s-au unit câteva secole mai târziu, la 1859? Priviți situația din Evul Mediu cam de peste tot în Europa. În Germania sunt zeci și se ajunge la sute de state. Și germanii știau că sunt germani, și italienii știau că sunt italieni, însă asta nu conducea, în Evul Mediu, spre o unitate de tip națio-nal. Cronicarii moldoveni își făcuseră studii în Polonia, învățaseră latinește și știau că toți românii vorbesc cam la fel și au aceeași origine. Cu toate astea, ei continuă să insiste pe identitatea
moldovenească.
În afară de unitate, de ce am avea cu adevărat nevoie, ca popor?
Avem nevoie de credința că suntem o națiune. Este o chestiune care nu ține de o realitate brută. Națiunea este o chestiune de mentalitate. Suntem români, adică aparţinem națiunii române, fiindcă vrem sa fim români.
Ni se pare scandalos că există ca stat separat Republica Moldova. Acesta este rezultatul unei anumite istorii. Dacă oamenii aceia vor să fie o naţiune apropiată de naţiunea română, dar totuşi separată, asta va fi situația. Chestiunea nu e legată atât de realitate brută, este despre ceea ce credem despre noi înşine. Nu e o fatalitate, nu ne obligă nimeni să mergem într-o direcţie sau în alta.
Ce ar trebui să sărbătorim de Centenar?
Să nu mergem chiar până în pânzele albe cu suta asta de ani, uitând ce s-a întâmplat mai înainte. Fiindcă în mod paradoxal, accentul pus foarte apăsat și firesc în jurnal aniversar, pe momentul 1918, a avut și urmarea de a lăsa în umbră istoria anterioară. Sunt unii cărora le-a intrat în cap acum că România s-a creat la 1918. Dar România s-a creat la 1859, nu în 1918. Atunci când se referă la Unirea de la 1859, unii îi spun Mica Unire, ceea ce este de-a dreptul jignitor. Aceea nu a fost Mica Unire, aceea a fost foarte Marea Unire.
Tot ce s-a întâmplat după aceea, toate provinciile care s-au alăturat României, reprezintă continuarea unui proces al cărui prim mare moment și esenţial este 1859. Dacă nu ar fi existat unirea celor două principate, Țara Românească și Moldova, n-am fi avut o Românie. Nici Basarabia, nici Bucovina, nici Transilvania n-ar fi avut cu cine și cum să se unească la 1918. Provinciile astea au intrat în cadrul politic administrativ constituțional al României, așa cum exista ea înainte de 1918. Și Constituţia din 1923 este o simplă adaptare a Constituției României din 1866. Deci nu s-a constituit o nouă țară, ci s-a mărit țara existentă. Este o continuitate, o Românie care exista de la 1859.
Dacă ne gândim la România, ne gândim și la o istorie contrafăcută. În ceea ce privește Unirea, putem discuta de mituri?
Unele mituri și-au avut sensul când s-a afirmat mișcarea națională românească, în secolul al XIX-lea, și când românii au mers în direcția consolidării unui stat în care să-și găsească locul românii din toate provinciile românești. Atunci, nu doar românii au apelat la istorie. Secolul al XIX-lea este secolul istoriei. Este un secol naționalist și unul care mizează mult pe istorie în justificarea creării națiunilor și a statelor naționale. Atunci românii au procedat la fel, mai ales că nu aveau nimic unitar în istoria de cu sute sau cu mii de ani înainte.
Interviu integral luat de Ramona Ursu istoricului Lucian Boia este publicat pe siteul Newsweek, aici!