Newsweek. Ioan Stanomir: „Politicienii au călcat în picioare documentul Marii Uniri

Ioan Stanomir, profesor de Științe Politice la Universitatea București și autor al volumelor „La Centenar. Recitind secolul României Mari“ și „Rusia, 1917“, a comentat, într-un interviu pentru Newsweek România, momentele-cheie de după Unirea de la 1918 și de ce atât comunismul, cât și regimurile Iliescu și Dragnea au găsit la noi un teren fertil.

Newsweek România: Domnule Stanomir, ca să putem vorbi corect despre Marea Unire, spuneți că trebuie pornită discuția de la 1917. De ce acest an? 

Ioan Stanomir: Anul 1917 are o serie de semnificații extrem de importante. Este anul celor două revoluții ruse, al intrării SUA în război și al marilor bătălii din Moldova. Anul 1917 ilustrează și eroismul românilor, dar anunță și complicațiile teribile care vor urma. La finele lui 1917, Frontul de Răsărit era în plină disoluție, iar Rusia bolșevică era pregătită să încheie o pace separată cu Germania. Pace care însemna, pentru România,
imposibilitatea continuării războiului.

În „La Centenar. Recitind secolul României Mari“, arătați că documentul care a stat la baza Marii Uniri trebuie citit prin „unghiul de sensibilitate a unei tradiții politice atente la domnia legii, la constituționalism și la policentrism“. Am avut un ghid bun, dar am urmat voința patrioților de la 1918? 

Părinții fondatori ai României noastre, acești iluștri oameni politici de la 1918, din Transilvania și Banat, au vrut să sintetizeze în document toate învățăturile primite de la înaintașii lor. Învățături care ar putea fi rezumate așa: egalitate în fața legii, demnitate umană, libertate, autonomie pentru cei care nu sunt parte a populației majoritare, o guvernare reprezentativă și credință în constituționalism. Dacă privim la setul de valori de atunci, principala reușită a noastră este că am rămas împreună în niște granițe mai mult sau mai puțin similare cu cele de la 1918. Excepție făcând tragedia Basarabiei și a Bucovinei de Nord și cedarea Cadrilaterului, profilul teritorial de atunci este profilul nostru teritorial de acum. Alături de Polonia, suntem printre puținele națiuni central europene care și‑au conservat statul. Supraviețuirea este, probabil, elementul cel mai important. Am supraviețuit, națiunea noastră există, statul român există. Întrebarea este ce tip de stat am construit și ce tip de valori a slujit acest stat? Ați amintit despre acest ghid de la 1918. Depinde pentru cine a fost ghid. Cu siguranță că el a fost ghid pentru cei care l-au redactat și pentru cei care au crezut în valorile lui. Dar îmi este teamă că, pentru majoritatea politicienilor care au condus statul român de la 1918 și până astăzi, acest document nu doar că nu a avut valoare de ghid, dar a reprezentat tot ceea ce ei au încercat să elimine din forma de organizare a noastră. Altfel spus, acest document a fost călcat în picioare și înlăturat din poziția de îndrumar și îndreptar pe care ar fi trebuit să o dețină.

Interviul integral este publicat pe siteul Newsweek, aici!