Nicolae Drăgușin. Cum istoria îi atinge pe cei înfumurați: LCK – coșmarul lui Tudorel Toader

Presa ne anunță că lista primilor trei candidați la șefia Parchetului European a ajuns pe masa președintelui JAI. Adicătălea, lista în fruntea căreia se află Laura Codruța Kovesi stă sub ochii lui Tudorel Toader.

La capătul unei selecții de durată, discrete și numaipuțin minuțioase, comisia de experți a stabilit că primul procuror căruia i se cuvine funcția de șef al Parchetului UE este Laura Codruța Kovesi, iar acum, Tudorel Toader, în calitate de președinte JAI trebuie să organizeze procedura pentru ca Parlamentul European și Consiliul UE (JAI) să decidă cui i se cuvine cea mai înaltă funcție a celei mai noi instituții în cadrul UE.

Istoria este foarte ironică, nu vi se pare? Îi atinge uneori cumplit pe cei înfumurați. Pe 22 februarie 2018, Prof. Univ. Dr. Tudorel Toader – cum îi place să-și spună – a anunțat declanșarea procedurii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef DNA, la capătul unui rechizitoriu în 20 de puncte. Ministrul profesor universitar T. Toader credea că LCK n-are competența și probitatea să managerieze parchetul anticorupție și-i cerea președintelui statului revocarea. Acum, după mai puțin de un an, președintele justiției europene T. Toader trebuie să facă oficiile pentru numirea procurorului-șef UE, ultima etapă a procedurii în care LCK se bucură prima șansă.

Ca moldovean, T. Toader lasă impresia că-i plac cimiliturile. Ar fi trebuit să știe că „de ce ți-e frică nu scapi” sau că „cine sapă groapa altuia cade singur în ea”. În orice caz, dacă LCK va obține funcția de procuror-șef al Parchetului UE, iar CEDO va constata, o dată ce i-a admis plângerea, că lui LCK i s-a încălcat dreptul fundamental la un proces echitabil prin procedura revocării, atunci se va putea spune că o „stafie” îl bântuie pe Tudorel Toader: LCK. Acum și în tot parcursul carierei profesionale (care va mai fi aceea…).

Tudorel Toader cred însă că se poate mândri cu ceva ce nu sunt convins și-a dorit neapărat: un destin – să-i spunem – mefistofelic. A urmărit răul, dar a sfârșit prin a face bine. Cum ar fi trebuit să nu uite în înțelepciunea sa apodictică cu care ne-a obșnuit ori de câte ori perorează de la pupitrul ministerial de printre microfoane: orice șut în dos e un pas înainte.

Și mai e o ironie subtilă: parchetul european este o instituție în crearea căreia Monica Macovei, ca europarlamentar, a jucat un rol de primă mână. E aceeași persoană care prin 2005, în calitate de ministru, a operaționalizat DNA. Acum, Tudorel Toader, în calitate de președinte JAI, trebuie să organizeze numirea șefului parchetului european, după ce, ca ministru, a destructurat parchetul românesc prin declanșarea revocării lui LCK și Augustin Lazăr.

Tudorel Toader pare prins într-un scenariu bulgakovian. E obligat să îmbrace o ontologie care, hotărât lucru, îi e atât de străină. Probabil că peste puțin timp îl vom vedea pe Tudorel Toader ferchezuind omul căruia, la el acasă, a vrut să-i dea hainele Cenușăresei. Asta dacă nu cumva demisionează între timp. Ar fi ultimul gest de bun simț dintr-o lungă serie de ocazii ratate.